Razboiul informatiilor. Acesta este un concept stabilit pentru prima data de americani si consta in utilizarea ofensiva si defensiva a sistemelor de informare pentru a exploata, corupe si distruge informatiile si sistemele de informare ale adversarului, protejandu-se insa propriile informatii si sisteme ...
Search This Blog
Saturday, August 16, 2008
Guess what? Military funds mind-reading science
LOS ANGELES - Here's a mind-bending idea: The U.S. military is paying scientists to study ways to read people's thoughts.
The hope is that the research could someday lead to a gadget capable of translating the thoughts of soldiers who suffered brain injuries in combat or even stroke patients in hospitals. But the research also raises concerns that such mind-reading technology could be used to interrogate the enemy.
Armed with a $4 million grant from the Army, scientists are studying brain signals to try to decipher what a person is thinking and to whom the person wants to direct the message.
The project is a collaboration among researchers at the University of California, Irvine; Carnegie Mellon University; and the University of Maryland.
The scientists use brain wave-reading technology known as electroencephalography, or EEG, which measures the brain's electrical activity through electrodes placed on the scalp.
It works like this: Volunteers wear an electrode cap and are asked to think of a word chosen by the researchers, who then analyze the brain activity.
In the future, scientists hope to develop thought-recognition software that would allow a computer to speak or type out a person's thought.
"To have a person think in a free manner and then figure out what that is, we're years away from that," said lead researcher Michael D'Zmura, who heads UC Irvine's cognitive sciences department.
D'Zmura said such a system would require extensive training by people trying to send a message and dismisses the notion that thoughts can be forced out.
"This will never be used in a way without somebody's real, active cooperation," he said.
John Pike, director of GlobalSecurity.org, a Virginia-based defence research firm, said the technology is still too nascent to be of practical use for the military.
"They're still in the proof of principle stage," Pike said.
A message left with the Army was not immediately returned Friday.
Thursday, August 14, 2008
A fost odata un soricel
- ce treaba am eu cu un soarece mic si insignifiant ca tine !? Nici macar nu esti din acelasi soi cu mine. Nu ma mai deranja, nu ma intereseaza problema ta !
Mahnit, soricelul se duse atunci la cotetul porcului, rugandu-l si pe acesta sa il ajute.
- ce ma intereseaza pe mine necazurile tale ? zise porcul. Un animalut mic si ciudat ca tine nu ma intereseaza, tu nu ai nici un rol in gospodarie, poti sa dispari fara probleme…
Disperat, soricelul merse la vaca, rugand-o:
- Stimata vaca, te rog ajuta-ma adaposteste-ma in staulul tau, de urgia stapanului gospodariei, care vrea sa ma omoare.
Dar si vaca il privi de sus, insensibila la suferinta lui, spunandu-i ca nu o priveste si nu o afecteaza soarta unei rozatoare insignifiante.
Trist, soricelul se ascunse in adapostul lui, asteptandu-si resemnat iminentul sfarsit.
Dar in acest rastimp, un sarpe ce trecea prin gospodarie, atras de mirosul momelii din capcana pusa pentru soarece, se duse direct spre capcana si isi prinse coada intr-insa. Suparat, incepu sa suiere si sa se zbata, starnind larma. Bucuroasa, sotia stapanului veni la capcana, sa vada daca s-a prins in aceasta soarecele, cand dadu peste sarpe care furios, o musca de picior.
Femeia fu otravita de muscatura sarpelui, cazand grav bolnava. Taranul alerga si aduse doctorul, care ii dadu femeii doctorii si ii recomanda taranului sa ii prepare o delicioasa supa de… gaina, pentru a o intrema. Apoi, taranul, pentru a putea plati doctorul, taie porcul si din carnea vanduta achita nota de plata. Din pacate, femeia muri din cauza muscaturii, iar la inmormantare venira o multime de rude. Dupa inmormantare, fu pegatita masa de parastas, pentru care omul a trebuit sa taie si vaca.
Morala:
- Data viitoare cand veti auzi ca cineva are o problema si vi se va parea ca ea nu va atinge, amintiti-va ca atunci cand cel mai slab e amenintat, toti suntem in pericol!
Wednesday, August 13, 2008
Pragmatism si modernitate
Aruncata in mijlocul Atlanticului, confruntata cu ierni interminabile, Islanda este, potrivit ONU, tara din lume unde se traieste cel mai bine. Un reporter britanic explica de ce aprecierea este, fara indoiala, adevarata.
Copii cu nemiluita (cea mai mare rata de natalitate din Europa), casnicii destramate (cea mai mare rata de divorturi), mame mai mult plecate decat acasa (cea mai mare rata de femei active) - s-ar zice ca ne gasim in fata unei retete cu care mergi la sigur in materie de nefericire si de haos social. Si totusi Islanda, acest bolovan de lava subarctica la care se refera statisticile de mai sus, se afla in fruntea ultimului clasament (2007-2008) al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP). Societatea si economia islandeza sunt campioane mondiale in ce priveste bogatia, sanatatea si educatia.
Realitatea demonstreaza vitalitatea islandeza. Tara este pe locul sase la PIB-ul pe cap de locuitor. Speranta de viata pentru barbati este cea mai ridicata si aproape cea mai ridicata si pentru femei. Este tara in care sistemul bancar se dezvolta cel mai rapid. Exporturile cresc vazand cu ochii. Este singura tara membra NATO care nu are armata (a fost interzisa acum sapte secole). Iar calitatea vietii este exemplara: toate casele au apa calda curenta iesita direct din maruntaiele vulcanice ale pamantului; aerul are o puritate de cristal - si asa mai departe.
Nimic din toata aceasta fericire nu ar fi posibila fara o neclintita incredere in sine, ce il caracterizeaza pe orice islandez. O incredere inradacinata intr-o societate a carei cultura o predispune la cresterea unor copii fericiti, oricare ar fi numarul tatilor si al mamelor. Se pare ca originile vikinge ale acestui popor insular explica, in buna masura, aceasta predispozitie la fericire. Desigur, stramosii lor erau talhari si violatori fara leac, dar macar aveau cinstea morala de a nu fi gelosi pe ce faceau nevestele acasa in lipsa lor. Care neveste reuseau sa-si intretina familia in semitundra nemiloasa a acestei insule pierdute in timp ce "domnii" dispareau cu anii pe meleaguri indepartate, ocupati cu pradaciunile. Cum imi explica o bunica: "Vikingii plecau si femeile erau stapane. Faceau copii cu sclavii iar barbatii, cand li se intorceau, nu ziceau nimic". "La noi, familiile refacute sunt o traditie", adauga Oddny Sturludóttir, o seducatoare pianista de 31 de ani, mama a doi copii facuti cu tati diferiti. Vorbeste curent germana, traduce carti din engleza in islandeza si este consilier municipal la Reykjavík.
"E ceva obisnuit ca femeile sa aiba copii cu mai multi barbati. Dar toti formeaza o familie". Lucru pe care l-am remarcat de mai multe ori. Cazul lui Oddny nu este absolut deloc exceptional. Islanda, cuibarita in mijlocul Atlanticului de Nord, avand Groenlanda drept cel mai apropiat vecin, nu se afla pe drumurile celor mai multi dintre misionarii crestini ai Evului Mediu. Este o tara pagana, cum le place autohtonilor sa-si inchipuie, eliberata de povara tabuurilor, care in alte locuri sunt aducatoare de nenorociri. Islandezii sunt deci indivizi pragmatici, care nu ezita cand e vorba sa rupa o casnicie. Alegerea lor este usurata de o societate care nu ii stigmatizeaza. Iar familiile fac zid in jurul copiilor parintilor divortati. Islandezele, asa moderne cum sunt ele (Vigdis Finnbogadóttir, mama celibatara, a devenit in 1980 prima femeie din lume aleasa presedinte prin vot universal), duc mai departe vechea traditie a copiilor facuti de foarte tinere. "Sunt femei de 21 sau 22 de ani care hotarasc sa aiba copii, de multe ori inca din timpul facultatii", continua Oddny. Intr-o facultate franceza sau britanica, o studenta insarcinata ar fi marginalizata. La Universitatea din Reykjavík, femeile insarcinate nu sunt o raritate.
Statul acorda islandezilor care au o slujba noua luni de concediu parental care pot fi impartite intre mama si tata dupa cum ii aranjeaza. "Angajatorii stiu deci ca un barbat poate sa-si ia zile libere in aceeasi masura ca si o femeie pentru a se ocupa de copil", precizeaza Svafa Grönfeldt, in prezent rectorul Universitatii din Reykjavík. "Concediul de paternitate a marcat diferenta in privinta egalitatii femeilor din tara asta." O posibilitate de care Svafa a profitat din plin. Pentru primul copil, cea mai mare parte din concediu parental i-a revenit ei. La al doilea, sotul ei a fost cel care nu s-a mai dus la lucru. "Aveam, pe vremea aceea, un post pentru care calatoream trei sute de zile pe an", isi aminteste ea. Daca a avut indoieli, ele s-au risipit pe de o parte pentru ca stia ca sotul ei este acasa si pe de alta parte pentru ca stia ca se poate baza pe excelentul sistem educativ islandez. Scolile private aproape ca nu exista si "99% dintre copii, fie ca parintii sunt instalatori sau milionari, trec prin sistemul public", ne asigura Svafa.
Slujba care o obliga sa se deplaseze trei sute de zile pe an era un post de vicepresedinta responsabila cu fuzionari si achizitii pentru Actavis, un laborator farmaceutic care produce medicamente generice. A fost angajata lor timp de sase ani. In aceasta perioada, societatea a trecut de la statutul de cantitate neglijabila internationala la acela de a treia forta mondiala in sectorul respectiv si a rascumparat treptat douazeci si trei de intreprinderi straine. Svafa nu face doar elogiul fostului sau patron, ci ne enumera si cateva dintre succesele comerciale ale tarii sale in cursul ultimilor zece ani, o perioada de prosperitate pentru o economie dependenta, pana atunci, de pescuit. Bancile islandeze au inceput sa fie prezente in douazeci de tari si societatea deCODE, cu sediul la Reykjavík este una dintre liderii cercetarii biotehnologice in domeniul genomului. Intreprinderile islandeze inghit societati din domeniul alimentar si al telecomunicatiilor din Marea Britanie, Scandinavia si Europa de Est.
Svafa este o persoana cu spirit ascutit si plina de umor. Biroul ei spatios si modern, mobilat in stilul nordic, sobru, pare un salon, iar privelistea este incredibila: pe unul dintre geamuri - acoperisurile rosii si verzi ale Reykjavík-ului talazuiesc pana in zare, spre portul de pescuit si spre albastrul mohorat al marii. Pe altul - un lant muntos, nu prea inalt, acoperit de zapada. Peisajul e magnific, dar nu intotdeauna primitor, mai ales in cei o mie de ani dinaintea inventarii electricitatii si a motorului cu explozie. "La noi, ca sa supravietuiesti trebuie sa fii nu numai voinic, ci si inventiv", constata Svafa. "Daca nu-ti pui imaginatia la treaba, esti pierdut." Asa cum au aratat vikingii, imaginatia respectiva te impinge sa strabati lumea. Cum fac aproape toti islandezii. E rar sa intalnesti un islandez care sa nu vorbeasca perfect engleza. Numai ca acum, prospera, e randul Islandei sa invite lumea sa vina la ea.
Islandezii stiu sa identifice tot ce e mai bun si sa-l integreze in societatea lor. Ii fac aceasta remarca lui Geir Haarde, primul ministru, pe care il vad cu ocazia unui eveniment oficial care se tine intr-o baie publica, un loc de intalnire foarte iubit de islandezi. Nu se vede nici picior de bodyguard (criminalitatea este aproape inexistenta in Islanda) si domnul prim-ministru accepta imediat sa ia loc pentru un scurt interviu. "Cred ca am combinat ce e mai bun in Europa si in Statele Unite, anume sistemul social nordic si spiritul intreprinzator al americanilor", spune el amintind ca tara sa, spre deosebire de celelalte tari scandinave, are o fiscalitate foarte putin impovaratoare, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru intreprinderi. "Rezultat: intreprinderile islandeze raman pe loc si strainii vin la noi, asa incat cresterea activitatii economice a dus la o crestere de 20% a veniturilor fiscale."
Cu toate acestea, Islanda nu este imunizata la panica financiara care a cuprins restul lumii. Exista temeri ca bancile islandeze, actori planetari agresivi si optimisti, sa nu-si fi supraestimat fortele. Cresterile preturilor la petrol si la alimente proiecteaza aceleasi titluri alarmate in presa islandeza ca peste tot in lume. Dar nimic nu lasa sa se inteleaga ca sistemul economic ar fi direct amenintat. Islandezii vor continua sa beneficieze de un invatamant gratuit de cea mai buna calitate, dar si de gratuitatea unui foarte bun sistem de sanatate.
Dagur Eggertsson, pana nu demult primarul Reykjavíkului, imi aminteste ca ce s-a petrecut in tara lui sfideaza orice logica economica. "In anii 1980 si 1990, oamenii de dreapta din Statele Unite si din Marea Britanie spuneau ca sistemul scandinav nu este functional, ca o prea mare interventie a statului in serviciile publice ar ucide economia." Acest politician stralucit pare, la 35 de ani ai lui, un baietel. Ca toti islandezii, este un polivalent redutabil caci este si medic. "Si totusi, uite ca am ajuns in 2008", continua el. "N-ai decat sa te uiti la datele economice ca sa vezi ca, in ultimii doisprezece ani, tarile scandinave au luat un avans considerabil. Cineva a numit fenomenul bumblebee economy seconomia bondaruluit: in termeni stiintifici, aerodinamici, nimeni nu stie cum zboara, dar zboara si chiar mai mult."
Succesul spectaculos al Islandei vine din aceasta capacitate de a munci din greu pe care Dagur o ilustreaza perfect si din acest imperativ de creativitate despre care ne-a vorbit Svafa. La care trebuie sa adaugam convingerea lor ca marile idei sunt realizabile. "Multi dintre noi am trait in Statele Unite, am studiat acolo", afirma Geir Haarde, "si lucrul pe care l-am invatat de la ei si pe care am descoperit ca il aveam si noi, prin natura noastra, este atitudinea pozitiva: daca muncesti, totul este posibil."
Este ideea care sta la baza succesului lui Reykjavík Energy, societatea care le furnizeaza islandezilor cea mai mare parte din apa calda si din electricitate. Canalizarile patrund adanc in scoarta inghetata a pamantului pentru a extrage nu petrol, ci apa care, la 1 kilometru sub suprafata, atinge temperaturi de ordinul a 2000 C. In 1940, 85% din energia islandeza provenea din carbune si petrol. Astazi, ea provine in proportie de peste 70% din apa vulcanica subterana - energie hidroelectrica si geotermica -, 89% din locuinte sunt incalzite geotermic. Reykjavík Energy este implicata in proiecte mixte care au ca scop sa exporte modelul islandez in tari ca Djibouti, Salvador, Indonezia si China. Vorbind la modul general, succesul lui Reykjavík Energy este un simbol al reusitei islandeze: sa stii sa stapanesti o natura ostila pentru a o transforma, prin inventivitate si munca dura, intr-o energie benefica si creatoare de bogatie. Nici artistii nu sunt de lepadat. Tara forfoteste de scriitori, de pictori, de regizori si de muzicieni desavarsiti. Islanda o are pe Björk, dar are si o orchestra simfonica nationala care se produce in lumea intreaga si dispune de o trupa de opera proprie. Ai impresia ca jumatate din populatie a scris o carte, ca si cum islandezii ar fi inspirati de formidabilul patrimoniu cultural pe care tara lor l-a oferit pana acum restului lumii: saga vikinge din secolul al XIII-lea, pe care Jorge Luis Borges le considera primele romane, au fost scrise cu patru sute de ani inainte lui Cervantès. Este adevarat ca singurul lucru pe care islandezii au putut sa-l faca multa vreme a fost sa citeasca. Multimea de librarii din Reykjavík este o dovada a acestei obisnuinte.
Haraldur Jónsson a studiat la Paris. Pictor abstract, sculptor si videast. In ce-l priveste, munca lui consta in "a face vizibila lumea invizibila", in a transforma emotiile in obiecte pe care poti sa le vezi si sa le atingi. A avut expozitii cam peste tot, inclusiv la Londra, Barcelona, Berlin si Los Angeles. De ce exista atatia artisti in Islanda? Ce anume ii motiveaza? "O facem ca sa nu innebunim", raspunde Haraldur, inalt, subtire, nervos. Sa nu innebuneasca? "Da, ca sa tinem bestia la distanta". Bestia? "Bestia e Islanda, cu natura ei de o brutalitate teribila, cu clima ei neinduratoare si vesnic schimbatoare. Este lumea sumbrelor cosmare ale lui Goya, frumoasa si inspaimantatoare. Asta este bestia nemiloasa, Islanda. Nu putem sa ne eliberam de ea. Si atunci gasim modalitati sa traim impreuna cu ea, sa o imblanzim."
Daca Islanda este cel mai bun loc unde poti trai, este pentru ca guvernele au combinat politici inteligente cu materia prima umana de la fata locului, inventiva si pragmatica. "Acum o suta de ani eram cea mai saraca dintre natiuni, dar stiam cu totii sa citim, iar femeile noastre erau zdravene. Plecand de aici, ne-am dezvoltat politici puternice. Dupa parerea mea, unele lucruri sunt mai importante pentru sanatatea unei tari decat interzicerea fumatului sau mancarea in exces. Noi punem accentul pe egalitate, pace, democratie, curatenia apei, educatie, energie geotermica, drepturile femeilor", declara Dagur Eggertsson, fostul primar al capitalei.
Ca toti oamenii cu care am vorbit in Islanda si care sunt mandri de tara lor, Dagur este increzator (fara sa fie concesiv) si satisfacut, si ambitios, si deschis catre lume in toata diversitatea ei.
Cifre-cheie
Populatie: 296.000 locuitori
Suprafata: 103.000 km2
Rata de alfabetizare pentru cei de peste 15 ani: 99%
Nasteri in afara casatoriei la 100 de nasteri: 63,7 fata de 45,2 in Franta
Rata de fecunditate: 2,0
PIB pe cap de locuitor: 36.510 dolari
Rata de crestere: 2,6%
Populatie de peste 65 de ani: 11,7%
Cheltuieli cu educatia in % din PIB: 8,1%
Rata somajului: 3%
Surse: Raportul 2008 al UNDP, Eurostat
Libertate
"Dacă, printr-o minune, într-o zi, ar sosi nişte marţieni şi ne-ar zice: "Gata, sunteţi liberi, nu trebuie să vă mai temeţi de nimic şi de nimeni!", am sta ca idioţii, năuci şi oligofreni, am strânge în braţe tineta noastră, am întreba berzele noastre albastre ce e libertatea, de unde se ia, cu ce se mănîncă. Mă tem, bărbate, că mai mult de jumătate din latinul nostru popor e deja de tip nou: umblă demn în patru labe şi latră liber, gudurându-se."
(I.D.Sîrbu - Adio, Europa!, vol. I; roman scris înainte de 1985)
Menirea religiei
Despre totalitarism
Monday, August 11, 2008
Sarbia
Tuesday, July 29, 2008
Serb ultranationalists converge on Belgrade
Ultranationalists bused in thousands of supporters to rally for the release of Radovan Karadzic on Tuesday, amid reports that the ex-Bosnian Serb leader's appeal against his extradition to the U.N. war crimes tribunal had not arrived at a Serbian court.
Saturday, July 26, 2008
Friday, July 25, 2008
Sfirsitul nu-i aici ...
Sunday, July 20, 2008
Carbon-Free Nuclear-Free Earth Day Intro
A Sad Day: Olympians Tout Botox
It is a sad day when two superb Olympic athletes - whose performances earned a total of 14 gold medals combined - prostitute themselves for undisclosed amounts of money to help Allergan sell Botox. Instead of tens of millions of people watching the athletes’ performances in the past as they strived for their personal best, people will now be able to watch videos of doctors’ performances as they inject former swimmer Mark Spitz and former gymnast Nadia Comaneci with Botox.
This sends a terrible message to athletes, young or old, and to others that they should not accept the way they look as they age but, rather, should try to look their "personal best" by the Botox-enhanced pretense that they are younger than they really are.
Another trouble with this slick marketing campaign is that botulinum toxin (available as Botox and Myobloc) can cause life-threatening adverse reactions. In January, Public Citizen petitioned the Food and Drug Administration (FDA) to immediately increase its warnings about Botox and Myobloc; adverse reactions can include paralysis of the respiratory muscles and difficulty swallowing (dysphagia), a condition that can allow food or liquid to enter the respiratory tract and lungs, causing aspiration pneumonia. While the data in our petition mainly related to problems associated with the medical use of Botox, adverse reactions can occur with cosmetic use as well. Since when did "personal best" involve subjecting oneself to a risky procedure?
Two weeks after we filed our petition, the FDA issued a press release warning of the dangers of injecting botulinum toxin but stopped short of forcing drug makers to send out warning letters to doctors or putting a black box warning on the drug as we had requested.
By peddling a product that can seriously injure people, these athletes are tarnishing their past athletic achievements. Botox is nothing to play around with. The public should not be lulled into a false sense of security by Allergan’s outrageous caper.
To read Public Citizen’s petition to the FDA, go to: http://www.citizen.org/publications/release.cfm?ID=7559.
Jul 19, 2008
Tuesday, July 15, 2008
O reactie mai buna decit nimic
Controlul nasterilor este aici deja ceva banal. Noi sintem ultima generatie care putem sa strigam: "Ceva nu este OK aici"! Pentru cei ce vin de dupa noi totul va fi OK. O lume bolnava de fericire, o lume perfecta, o lume fara morala in care totul este posibil.
Sunday, July 13, 2008
Saturday, July 12, 2008
Chile pole dancer arrested
cum nu ne lasi sa ne destrabalam in libertate? Unde traiti mai timizilor in evul mediu. Adaptati-va la americanismul avansat pervers sa facem si noi un ban "legal". Ce lume retrogradata nu vor sa vada curul gol pe strada! Las ca va provocam noi pulitanilor si cedati voi in citeva luni va iese pulitanismul pe gura. Mai avem multe surprize! cum vreti voi sa facem vanzare si crestere economica daca nu din dezmat, unde sa ma duc sa mai lucrez?
Cuplu Canadian macelarit in Kenya
Lovitura pe la spate
Friday, July 11, 2008
O mama din Winnipeg regreta redesenarea swasticii de pe bratul fetei sale
Mama, care se consideră alb, nationalist, se lupta cu sistemul canadian ocrotire a copiilor pentru a recâştiga custodia fiicei sale, 7, şi fiul, 2. Acestia au fost luati imediat după ce fata a fost trimisa la scoala cu svastica desenata de pe braţul ei.
Patru luni în urmă, fiica sa a desenat o svastica pe braţul ei şi a mers la scoala, unde profesorul ei l-a sters. Mama ei a ajutat-o pe fiica ei sa deseneze svastica iar pe braţ, un act pe care il regretă acum.
"A fost unul dintre cele mai timpite lucruri pe care le-am facut in viata mea dar ei nu au nici un motiv pentru a lua copiii mei", a spus mama CBC News.
Lucratorii de la Protectia Copilului şi Familiei au fost sesizati şi au gasit in apartamentul familiei simboluri neo-naziste si steaguri, imediat luind fiul lor in custodie. Fiica ei a fost luat de la şcoală.
În instanţă documente, lucrătorii sociali spun că sunt îngrijorati de conduita si relatiile părinţilor care ar putea dăuna starii emoţionale a copiilor supunindu-i la mare risc.
Deşi ea, mandra, poarta un colier de argint, care include o svastica şi are un steag "mandria alba" in casă, mama, care nu poate fi numita pentru a evita identificarea copiilor, refuză sa se declare neo-nazista sau alb supremacist.
"Un negru are dreptul de a spune puterea neagra sau mândria neagra şi încă ei ne acuza pe noi spune-ne ca suntem rasisti, bigots şi neo-nazisti, deoarece spunem, mandria alba. Este cea mai mare ipocrizie."
Mama este se luptă in instanţă, timp de patru luni pentru a lua înapoi copii, care trăiesc intr-o familie extinsă. Mama are posibilitatea de a vedea proprii copii timp de două ore pe săptămână.
"Este teribil. Nu m-am putut ridica de pe canapea pentru primele opt zile; Am plins intruna. M-am intins in patul ei impreuna cu jucariile de plus si am plins. In ultimele nopţi, dorm în patul fiicei mele. "
Este ofensata deaorece poliţia şi autorităţile pot ridica copii, din cauza convingerilor sale.
"Sunt dispusa sa joc in hora lor", a spus ea. "Dacă vor să-mi refuz convingerilor, voi spune ca ei, dar în acelaşi timp nu sunt o tradatoare a convingerilor mele politice. Vreau doar sã-mi iau copiii inapoi."
Cauza suscită dezbatere
Cazul a ridicat întrebări daca statul are dreptul de a proteja copiii de "convingeriile"
parintilor.
Profesorul Helmut-Harry LoewenUniversitatea din Winnipeg, expert pe grupuri de ura, a spus el în timp ce nu este de acord cu o ideologia, dar el se teme ca custodia pe baza credinţelor este draconica.
"Daca copii sunt inlaturati de la părinţi pe convingeri politice sau religioase, atunci este un fel de deschidere a unei pantei alunecoase ", a spus el.
Dar profesorul Harvy Frankel, Decan al Facultăţii de asistenţă socială de la Universitatea din Manitoba, a declarat ca oficialii si-au facut datoria.
"Noi ar trebui să ne asiguram că aceasta este practica prin care asiguram bunăstarea copilului cum ar trebui sa fie."
Dacă cele două părţi nu pot rezolva diferendele săptămâna viitoare, ei vor merge in instanta de familie, probabil in toamna.
Friday, July 04, 2008
Canada ranked 2nd last on World Wildlife Fund G8 Climate Scorecard.
noapte buna ...
cind acum 4 ani vorbeam de peak oil si criza energetica ce va veni, eram un nebun. Anul trecut cind a inceput sa se scumpeasca benzina si sa apara efectele, disponibilizari in masa, food crisis, au inceput sa apara tot mai des voci care recunosc recesiunea dar ca pe ceva normal caracteristic economiilor libere, necentralizate. Ce glume de adormit copiii. Inca nimeni nu are curajul sa recunoasca oficial ca este sfirsitul civilizatiei occidentale. Inca sint oamenii care nu vor sa accepte ca asa ceva se poate intimpla in urmatorii 2-3 ani.
noapte buna ...



