Wealth without work,
Pleasure without conscience,
Science without humanity,
Knowledge without character,
Worship without sacrifice,
Politics without principles,
I want world sympathy for the battle of right against might.
~ Mahatma Ghandi
Saturday, November 13, 2010
Monday, October 25, 2010
Intoarcerea in Eden
Mariana Gavrila
Tot mai multi romani au curaj sa spuna la revedere orasului si sa se mute la tara, manati de dorinta de a trai in natura, liberi si fericiti. Chiar daca uneori realitatea e mai prejos decat visul, ei nu regreta pasul facut
Peste comuna bihoreana Rosia s-a asezat, din nou, aceeasi toamna milenara, verde-ruginie. Pesterile din catunul Runcu adapostesc in adancul lor urme de pas de om vechi de 40.000 de ani, bijuterii din aur si bronz ale unor conducatori de acum 5-6.000 de ani si cele mai frumoase cristale transparente de calcit. La suprafata, insa, cea mai cautata bratara de aur e munca, pe care oamenii o platesc cu sudoarea lor.
In zori de zi, cand ultimele umbre ale noptii se topeau pe spinarea dealurilor arcuite ca niste valuri, un car tras de boi urca agale pe drumul de piatra ce leaga cele douasprezece gospodarii rasfirate ici-colo pe dealul Runcu. O coasa musca, fara intreruperi, din iarba inalta de vreo doua palme.
"'Mneata buna, baciu Patru! Doamne ajuta!", zise omul din caruta cosasului.
"Buna sa-ti fie inima si Doamne ajuta!", raspunse batranul, intrerupand o clipa cantecul cutii pe taisul coasei.
"Da' tare devreme te-ai mai trezit".
"Pai da, ca amu se taie iarba mai bine, cat tine roua zorilor", spuse Petru. Apoi infipse iarasi taisul coasei in covorul inflorat. Fras... fras... fras... In urma batranului Petru, otava se asternea in brazde.
Liberi si fericiti
Pe terasa unei case din lemn, pictorita Angela Szabo asteapta rasaritul soarelui in fata unui ibric de cafea aburind. Vorbeste cu ochii pierduti pe pajistile umezite de roua.
"Aici, oamenii au o randuiala a lor, la fel ca si natura. Asa cum stiu ca vine noaptea dupa zi sau iese soarele dupa ploaie, tot asa stiu sa-si randuiasca munca, traiul si intreaga viata. E drept ca unii inca mai ara pamantul cu plugul din lemn, secera graul tot cu coasa, trudesc pamantul cu mainile goale, cum s-ar spune, insa, in ciuda conditiilor aspre, au o sanatate si-o pofta de viata de invidiat. Gasesti la ei o bunatate si-o caldura sufleteasca care nu pot fi date decat de viata lor curata de oameni liberi. Nu-s bogati, dar nici nu am vazut pe vreunul hapsan dupa bani. Vin sa-ti dea o mana de ajutor fara sa-i chemi. Sunt calmi, si pe langa oricine treci, iti spune o vorba buna si te saluta cu "Doamne ajuta"".
Angela a renuntat definitiv la strazile asfaltate. S-a mutat in catunul Runcu, impreuna cu sotul ei, in urma cu trei ani. Pana la varsta de 30 de ani, Angela si Dezideriu Szabo au trait in oras. Ea la Cluj, el la Timisoara. Ea profesoara de arte plastice, el absolvent al Facultatii de Mediu. Amandoi au o pasiune comuna, speologia, care i-a si unit de altfel. Pasii li s-au intersectat prima data in pesterile din catunul Runcu. "Cand am fost prima oara aici, nu m-am gandit nici o clipa ca, nu peste mult timp, am sa-mi ridic casa chiar in vecinatatea pesterii cu cei mai vechi pasi omenesti din lume".
Sotii Szabo au renuntat la lumea urbana si la conditiile de la oras, nu din vreo constrangere sociala, ci, pur si simplu, au descoperit ca viata poate fi traita si altfel. Si-au gasit alte valori. Decizia a venit ca o strafulgerare. "Am avut un moment de luciditate, cand ne-am gasit alte valori, alte scopuri in viata. Ne-am dat seama ca existenta mai ascunde si altceva. Nu-i numai munca, de dimineata pana seara, iar la sfarsitul zilei, constati ca n-ai bani nici de un ceai cu prietenii. Ne-am dat seama ca viata este un bun de mare pret. E unica si irepetabila. Ne-a dat-o Dumnezeu ca sa fim fericiti, nu s-o punem la dispozitia altora sau s-o taram dupa noi prin tot felul de conventii sociale, impuse de altii. La oras, toate activitatile au inceput sa se invarta in jurul supermarketurilor. Acolo-i locul de joaca al copiilor, acolo isi dau parintii toate intalnirile, acolo-si petrec tinerii pretiosul lor timp liber. Orasu-i bombardat cu informatii care nu fac altceva decat sa comaseze oamenii spre anumite directii, diabolic de bine controlate. Orasenii nu stiu decat ceea ce li se baga in cap. De mici sunt invatati cum sa vada realitatea. Le este intretinut efectul acela de turma. E la moda o anumita vestimentatie, un anumit tip de masina sau un nou model de mobila, trebuie sa tii ritmul, daca vrei sa fii acceptat de societate, altfel risti sa fii exclus, chiar si de cercul de prieteni. Ei nu vad ca totu-i o manipulare grosolana. Sunt prinsi ca-n zalele unui lant. Numai un pic daca ar apuca sa scoata capul din acea veriga, sa-si deschida putintel sufletul si si-ar da seama cat ii de searbada si fara rost viata pe care o duc; si ca exista si alte variante, mult mai simple si pe placul fiecaruia. La tara, spre exemplu. Pentru ca aici iti descoperi si alte simturi, pe care la oras nu stii ca le ai, din cauza presiunii timpului sub care esti tinut, si a stresului. Insa, dupa ce reusesti sa te desprinzi, sa intri in conexiune cu plantele, cu natura, apare o pace si o liniste interioara care nu pot fi cumparate cu toate bogatiile din lume. Revii la starea naturala, aceea de om liber".
Tot mai multi romani au curaj sa spuna la revedere orasului si sa se mute la tara, manati de dorinta de a trai in natura, liberi si fericiti. Chiar daca uneori realitatea e mai prejos decat visul, ei nu regreta pasul facut
Peste comuna bihoreana Rosia s-a asezat, din nou, aceeasi toamna milenara, verde-ruginie. Pesterile din catunul Runcu adapostesc in adancul lor urme de pas de om vechi de 40.000 de ani, bijuterii din aur si bronz ale unor conducatori de acum 5-6.000 de ani si cele mai frumoase cristale transparente de calcit. La suprafata, insa, cea mai cautata bratara de aur e munca, pe care oamenii o platesc cu sudoarea lor.
In zori de zi, cand ultimele umbre ale noptii se topeau pe spinarea dealurilor arcuite ca niste valuri, un car tras de boi urca agale pe drumul de piatra ce leaga cele douasprezece gospodarii rasfirate ici-colo pe dealul Runcu. O coasa musca, fara intreruperi, din iarba inalta de vreo doua palme.
"'Mneata buna, baciu Patru! Doamne ajuta!", zise omul din caruta cosasului.
"Buna sa-ti fie inima si Doamne ajuta!", raspunse batranul, intrerupand o clipa cantecul cutii pe taisul coasei.
"Da' tare devreme te-ai mai trezit".
"Pai da, ca amu se taie iarba mai bine, cat tine roua zorilor", spuse Petru. Apoi infipse iarasi taisul coasei in covorul inflorat. Fras... fras... fras... In urma batranului Petru, otava se asternea in brazde.
Liberi si fericiti
Pe terasa unei case din lemn, pictorita Angela Szabo asteapta rasaritul soarelui in fata unui ibric de cafea aburind. Vorbeste cu ochii pierduti pe pajistile umezite de roua.
"Aici, oamenii au o randuiala a lor, la fel ca si natura. Asa cum stiu ca vine noaptea dupa zi sau iese soarele dupa ploaie, tot asa stiu sa-si randuiasca munca, traiul si intreaga viata. E drept ca unii inca mai ara pamantul cu plugul din lemn, secera graul tot cu coasa, trudesc pamantul cu mainile goale, cum s-ar spune, insa, in ciuda conditiilor aspre, au o sanatate si-o pofta de viata de invidiat. Gasesti la ei o bunatate si-o caldura sufleteasca care nu pot fi date decat de viata lor curata de oameni liberi. Nu-s bogati, dar nici nu am vazut pe vreunul hapsan dupa bani. Vin sa-ti dea o mana de ajutor fara sa-i chemi. Sunt calmi, si pe langa oricine treci, iti spune o vorba buna si te saluta cu "Doamne ajuta"".
Angela a renuntat definitiv la strazile asfaltate. S-a mutat in catunul Runcu, impreuna cu sotul ei, in urma cu trei ani. Pana la varsta de 30 de ani, Angela si Dezideriu Szabo au trait in oras. Ea la Cluj, el la Timisoara. Ea profesoara de arte plastice, el absolvent al Facultatii de Mediu. Amandoi au o pasiune comuna, speologia, care i-a si unit de altfel. Pasii li s-au intersectat prima data in pesterile din catunul Runcu. "Cand am fost prima oara aici, nu m-am gandit nici o clipa ca, nu peste mult timp, am sa-mi ridic casa chiar in vecinatatea pesterii cu cei mai vechi pasi omenesti din lume".
Sotii Szabo au renuntat la lumea urbana si la conditiile de la oras, nu din vreo constrangere sociala, ci, pur si simplu, au descoperit ca viata poate fi traita si altfel. Si-au gasit alte valori. Decizia a venit ca o strafulgerare. "Am avut un moment de luciditate, cand ne-am gasit alte valori, alte scopuri in viata. Ne-am dat seama ca existenta mai ascunde si altceva. Nu-i numai munca, de dimineata pana seara, iar la sfarsitul zilei, constati ca n-ai bani nici de un ceai cu prietenii. Ne-am dat seama ca viata este un bun de mare pret. E unica si irepetabila. Ne-a dat-o Dumnezeu ca sa fim fericiti, nu s-o punem la dispozitia altora sau s-o taram dupa noi prin tot felul de conventii sociale, impuse de altii. La oras, toate activitatile au inceput sa se invarta in jurul supermarketurilor. Acolo-i locul de joaca al copiilor, acolo isi dau parintii toate intalnirile, acolo-si petrec tinerii pretiosul lor timp liber. Orasu-i bombardat cu informatii care nu fac altceva decat sa comaseze oamenii spre anumite directii, diabolic de bine controlate. Orasenii nu stiu decat ceea ce li se baga in cap. De mici sunt invatati cum sa vada realitatea. Le este intretinut efectul acela de turma. E la moda o anumita vestimentatie, un anumit tip de masina sau un nou model de mobila, trebuie sa tii ritmul, daca vrei sa fii acceptat de societate, altfel risti sa fii exclus, chiar si de cercul de prieteni. Ei nu vad ca totu-i o manipulare grosolana. Sunt prinsi ca-n zalele unui lant. Numai un pic daca ar apuca sa scoata capul din acea veriga, sa-si deschida putintel sufletul si si-ar da seama cat ii de searbada si fara rost viata pe care o duc; si ca exista si alte variante, mult mai simple si pe placul fiecaruia. La tara, spre exemplu. Pentru ca aici iti descoperi si alte simturi, pe care la oras nu stii ca le ai, din cauza presiunii timpului sub care esti tinut, si a stresului. Insa, dupa ce reusesti sa te desprinzi, sa intri in conexiune cu plantele, cu natura, apare o pace si o liniste interioara care nu pot fi cumparate cu toate bogatiile din lume. Revii la starea naturala, aceea de om liber".
Friday, October 22, 2010
Rânduieli
de Marin Sorescu
La noi muierea pupa mâna bărbatului
Până mai adineauri – zicea Marin al lui Pătru,
Şi din dumneata nu-l scotea niciodată,
Îi făcea trei, patru copii, dar nu îndrăznea să-i zică tu,
Cele mai mândre, care se ambiţionau, nu-i ziceau nicicum.
Femeia are socotelile ei, ea să ţină de coada cârpătorului,
Să ţină oala de mănuşă, la foc, să stea ciucită la vatră
Şi să lase politica – de asta ne ocupăm noi, asta e pentru oameni –
Femeia, ce ştie femeia?
Ea să şteargă sticla lămpii, să alinieze clondirele pe corlată,
Să fie toate drepte, aşa să tragi cu aţa,
Să te tragă, să-ţi pună ventuzele şi să nu-ţi iasă din vorbă
Că ce ştie ea?
Înainte n-o prea vedeai la faţă, că purta maramă,
Zăvelca lungă, acolo, abia-i sclipeau gleznele,
Dar o ghiceai pe-a frumoasă – şi-o furai, domnule,
O luai pe cal, şi-o făceai muierea ta, era o dulceaţă,
Dar acum pe cine să furi? Uitaţi-vă-n jur, pe cine să furi?
Altfel era viaţa, mai tacticoasă, umblai în cămaşă lungă până
Spre douăzeci de ani, că ziceau că eşti copil, la douăzeci de ani
Îmbrăcai izmenele, te-ncingeai cu brâul şi plecai după fete,
Le încântai din fluier.
Nu mai sunt rânduielile alea, treierai cu caii,
Vedeai cum se suceşte lanţul pe steajăr, la urmă-ntorceai caii,
Rămânea jos grâul ca aurul. Aveai stupi, oi,
Beai câte-un putinei de lapte bătut şi te ştergeai la gură cu mâtca,
Mâncai un geac de brânză, coceai floricele,
Nici mălaiul nu mai e
Aşa de dulce, când îl spoia mama cu cocă
Şi făcea pe deasupra flori cu lingura ,
După aia îl băga-n ţest.
Zăbicul are alt gust.
Şi vitele parcă sunt mai proaste, că ţin minte
Când se ducea mama să mulgă vacile în obor,
Viţeii, care stăteau aleşi în curte, cum o vedeau cu oala în mână
Săreau, se gudurau pe lângă ea.
Ştiţi că şi anul acesta Prica iar mi-a rămas stearpă?
Şi vitele sunt mai proaste, ascultaţi-mă pe mine.
Poţi să discuţi cu femeia lucrurile astea? Că nu poţi.
Nici copii nu mai face ca lumea,
Să-ţi umple casa, să te simţi om,
Una-două îi leapădă, zice că a râvnit la varză acră şi n-a
Găsit la repezeală şi i-a lepădat,
Ori c-a râvnit la cireşe iarna, şi de unde să ia, şi s-a stârpit,
Bazaconii – nu vor să dea-n greu,
De-aia s-a-mpuţinat lumea.
Înainte când veneau turcii pe-aici cine-i lua la palme? – câte zece-doisprezece
Săreau din câte-un copac pe turc, lui Baba Novac pe-aici îi plăcea
Să se bată cu ei, de ne lăuda şi Mihai Viteazul:
„Daţi mă, băga-i-aş la ududoi, să mai stea şi pe-acasă."
Dar discută astea cu Maria Bălii – uite-o că vine – toată ziua prin odăi – să vezi ce zice,
Că ea a stat toată viaţa cu fundu' pe cămaşă degeaba şi nici tabla
Înmulţirii n-o ştie.
- Mărie, cât fac fă, nouă ori opt? Care e, fă, capitala Portugaliei?
- Însoară-te, mă, Târziule, şi nu mai lozi aci, cu copiii,
Că ai şi-nceput să iei culoarea cerii.
- Păi găseşte-mi tu una, care să-mi placă şi să-mi pupe mâna la comandă,
Că acum o iau.
- În nădejdea aia, vezi să nu te pupe moartea rece.
Nea Marin al lui Moşu Pătru se apropia bine de cincizeci de ani,
Dar nu se hotăra să se-nsoare, toate aveau câte-un cusur,
Era poreclit Târziu, dar numai Maria Bălii îndrăznea să-i spună în faţă,
Deştept, iscoditor, cunoştea bine ce-a fost înainte pe la noi,
Avea parcă alt puls, dat cu o sută de ani în urmă,
Lăcrima sec pentru stricarea rânduielilor şi după cum citise el în
Norii de la cornul Caprii, nu era de-a bună.
Se-ntoarce lumea cu curu-n sus şi se scufundă pământul.
Casa lor bătrână, de moşneni domoli şi aşezaţi,
Intra încet în pământ.
Să ţină oala de mănuşă, la foc, să stea ciucită la vatră
Şi să lase politica – de asta ne ocupăm noi, asta e pentru oameni –
Femeia, ce ştie femeia?
Ea să şteargă sticla lămpii, să alinieze clondirele pe corlată,
Să fie toate drepte, aşa să tragi cu aţa,
Să te tragă, să-ţi pună ventuzele şi să nu-ţi iasă din vorbă
Că ce ştie ea?
Înainte n-o prea vedeai la faţă, că purta maramă,
Zăvelca lungă, acolo, abia-i sclipeau gleznele,
Dar o ghiceai pe-a frumoasă – şi-o furai, domnule,
O luai pe cal, şi-o făceai muierea ta, era o dulceaţă,
Dar acum pe cine să furi? Uitaţi-vă-n jur, pe cine să furi?
Altfel era viaţa, mai tacticoasă, umblai în cămaşă lungă până
Spre douăzeci de ani, că ziceau că eşti copil, la douăzeci de ani
Îmbrăcai izmenele, te-ncingeai cu brâul şi plecai după fete,
Le încântai din fluier.
Nu mai sunt rânduielile alea, treierai cu caii,
Vedeai cum se suceşte lanţul pe steajăr, la urmă-ntorceai caii,
Rămânea jos grâul ca aurul. Aveai stupi, oi,
Beai câte-un putinei de lapte bătut şi te ştergeai la gură cu mâtca,
Mâncai un geac de brânză, coceai floricele,
Nici mălaiul nu mai e
Aşa de dulce, când îl spoia mama cu cocă
Şi făcea pe deasupra flori cu lingura ,
După aia îl băga-n ţest.
Zăbicul are alt gust.
Şi vitele parcă sunt mai proaste, că ţin minte
Când se ducea mama să mulgă vacile în obor,
Viţeii, care stăteau aleşi în curte, cum o vedeau cu oala în mână
Săreau, se gudurau pe lângă ea.
Ştiţi că şi anul acesta Prica iar mi-a rămas stearpă?
Şi vitele sunt mai proaste, ascultaţi-mă pe mine.
Poţi să discuţi cu femeia lucrurile astea? Că nu poţi.
Nici copii nu mai face ca lumea,
Să-ţi umple casa, să te simţi om,
Una-două îi leapădă, zice că a râvnit la varză acră şi n-a
Găsit la repezeală şi i-a lepădat,
Ori c-a râvnit la cireşe iarna, şi de unde să ia, şi s-a stârpit,
Bazaconii – nu vor să dea-n greu,
De-aia s-a-mpuţinat lumea.
Înainte când veneau turcii pe-aici cine-i lua la palme? – câte zece-doisprezece
Săreau din câte-un copac pe turc, lui Baba Novac pe-aici îi plăcea
Să se bată cu ei, de ne lăuda şi Mihai Viteazul:
„Daţi mă, băga-i-aş la ududoi, să mai stea şi pe-acasă."
Dar discută astea cu Maria Bălii – uite-o că vine – toată ziua prin odăi – să vezi ce zice,
Că ea a stat toată viaţa cu fundu' pe cămaşă degeaba şi nici tabla
Înmulţirii n-o ştie.
- Mărie, cât fac fă, nouă ori opt? Care e, fă, capitala Portugaliei?
- Însoară-te, mă, Târziule, şi nu mai lozi aci, cu copiii,
Că ai şi-nceput să iei culoarea cerii.
- Păi găseşte-mi tu una, care să-mi placă şi să-mi pupe mâna la comandă,
Că acum o iau.
- În nădejdea aia, vezi să nu te pupe moartea rece.
Nea Marin al lui Moşu Pătru se apropia bine de cincizeci de ani,
Dar nu se hotăra să se-nsoare, toate aveau câte-un cusur,
Era poreclit Târziu, dar numai Maria Bălii îndrăznea să-i spună în faţă,
Deştept, iscoditor, cunoştea bine ce-a fost înainte pe la noi,
Avea parcă alt puls, dat cu o sută de ani în urmă,
Lăcrima sec pentru stricarea rânduielilor şi după cum citise el în
Norii de la cornul Caprii, nu era de-a bună.
Se-ntoarce lumea cu curu-n sus şi se scufundă pământul.
Casa lor bătrână, de moşneni domoli şi aşezaţi,
Intra încet în pământ.
Friday, October 15, 2010
Beauty (or The Beast)
ultimul lucru care ramine unui popor este limba. Atit de mult v-au jefuit ? Daca generatiile tinere cred ca sint "cool" daca vorbesc engleza (ceea ce e fals dar asta este alt subiect) macar noi care ne-am nascut romani - nu vanduti strainilor - sa incercam sa o pastram. E trist ca romania este asociata cu tiganii dar asta nu ne indreptateste sa ne rusinam de originea noastra. Daca spun tiganii ma refer la nu numai cei de etnie rroma (mai nou si mai corect politic etichetati) ci si la toti amarastenii care inauntrul sau in afara tarii ne fac o imagine atit de colorata.
Te rog sa nu iei in nume de rau observatia mea dar e ciudat, aici noi incercam sa pastram - desi stim ca e imposibil - tot ceea ce tine de tara, limba, traditii, cultura cit se poate iar acolo voi va lepadati asa de usor, de bunavoie si preluati - culmea - nu ceva valoros ci un gunoi. Daca traiam acum 200 de ani - cind imperiul britanic era in top si "americanii" invatau democratia de la triburile de native care asunsesera la pace - mai intelegeam, asa cum au facut multe din fostele colonii, adica au fost praduite dar in schimb o clica s-a ajuns scolita si a putut mai apoi sa-si redacteze singuri declaratiile de independenta. Dar noi nu am existat ptr ei atunci (nici mai tirziu), nu am avut resurse suficiente sa fim macar luati in calcul.
Te rog sa nu iei in nume de rau observatia mea dar e ciudat, aici noi incercam sa pastram - desi stim ca e imposibil - tot ceea ce tine de tara, limba, traditii, cultura cit se poate iar acolo voi va lepadati asa de usor, de bunavoie si preluati - culmea - nu ceva valoros ci un gunoi. Daca traiam acum 200 de ani - cind imperiul britanic era in top si "americanii" invatau democratia de la triburile de native care asunsesera la pace - mai intelegeam, asa cum au facut multe din fostele colonii, adica au fost praduite dar in schimb o clica s-a ajuns scolita si a putut mai apoi sa-si redacteze singuri declaratiile de independenta. Dar noi nu am existat ptr ei atunci (nici mai tirziu), nu am avut resurse suficiente sa fim macar luati in calcul.
Propagand prin Massmedia .... Shut the fucker Off !
Cind o sa incetati cu propagaganda americana, fratilor romani? Voi veti intelege vreodata ca lumea lor este diferita si nu va fi niciodata comparabila cu lumea noastra? Filmele siropoase pe care le ingerati sint pe deasupra si vechi, din anii '70 cind america era "altfel"... toata lumea era ... altfel. Cu cit veti cauta filme mai "bune" sa le difuzati cu atit veti departa romanii de identitatea lor. Si stiti de ce e rau? Pentru ca noi amestecam usor fictiunea cu realitatea. Nu sintem suficienti de educati (in sensul diabolic al educatiei) ca sa intelegem ca noi sintem nimic in comparatie cu ei dar sintem Totul pentru noi.
Tuesday, September 14, 2010
E.O.: Suspect prins la furat, de proprietar
| Data: 14.09.2010 Autor: Dan MUNTEANU |
 |
Sunday, August 15, 2010
Sunday, August 08, 2010
Caca Makka
cind IMF and World Bank se chinuie sa ofere "stabilitate si economic development" uite ce fac hahalele: se distreaza ca e criza in loc sa intre ... in criza. Dupa ce v-au integrat in "civilizatia" europeana si v-au bagat la datorii pe veci acum cred ca ar face spume inspectorii si auditorii daca ar vedea ca VOI inca mai miscati, mai aveti slanina, mamaliga si mult spirit Romanesc.
Traiasca Romania eterna asa cum a fost si nu va mai fi!
Tuesday, June 01, 2010
God is Great!
ca sa stii de la inceput pe ce baricada sint. Pentru mine tot ceea ce se intimpla este un teatru ieftin am incetat de ani de zile sa mai comunic cu cei din jurul meu aici cit si in Tzigania, aci ptr ca sintem o societate totalitara unde fiecare isi cunoaste lungul nasului si mai ales cunoaste consecintele "libertatii de exprimare" asa cum era ea in vremea lui Trudeau iar cu ortacii din Tzigania din pacate ne desparte un imens vid de informatie desi majoritatea cred ca acum dupa 20 de ani sint liberi si au access la informatie. NU neg ca exista o minoritate foarte bine pusa la punct dar din pacate sint divizati de interese minore si nu se pot alia macar ptr a salva in ultimele clipe (ca sa fiu si eu panicar) ce se mai poate. Eu nu mai am nici o umbra de speranta pentru ca dusmanul l-am cunoscut aici in minunata lume libera si stiu cit de pregatit este si cita munca a depus pina a ajuns aici. Nu ma refer numai la fosta tarisoara noastra. Acum jos ... sa ne amuzam, ca atit ne-a mai ramas. Daca nu uit am sa-ti trimit o Doina si vei intelege ce altii au inteles inaintea noastra iar noi mai pe urma si altii inca mai vor sa moara ptr o cauza pierduta.
Am trimis tuturor din contacts! NU E RAU, AICI IN MINUNATA SOCIETATE DYSTOPIANA - SPAMUL - SE PEDEPSESTE DE CITEVA SAPTAMINI.
Am trimis tuturor din contacts! NU E RAU, AICI IN MINUNATA SOCIETATE DYSTOPIANA - SPAMUL - SE PEDEPSESTE DE CITEVA SAPTAMINI.
Tu chiar nu pricepi ca aici e ca in 1989? NU ESTE CA IN '89. ATUNCI ERAM CREDEAM CA SINTEM LIBERI SI DOREAM SA SCAPAM DE UN DICTATOR, ERAM INTOXICATI DE ANI DE ZILE DE PROPAGANDA CAPITALISTA FINANTATA DE JIDANIMEA DIN STATE SI ASA ZISA EUROPA LIBERA. SI AM CREZUT CA DACA IL DAM JOS PE N.C. DEMOCRATIA SI BUNASTAREA VA CURGE LIBER LA FIECARE ROBINET. DIN PACATE HABAR NU AVEAM CUM ESTE IN DEMOCRATIE DECIT DIN PROPAGANDA AMERICANA. ACUM DUPA 20 DE ANI ROMANII INCA NU STIU CE DRUM VOR SA URMEZE. IN AFARA CA TOTI ISI doresc un trai decent (vezi doamne, parca ar fi in Rai si te rogi la Sf Petru) si bunastare materiala dar nimeni nu se intreba cum si de unde ???? Avem noi colonii ascunse care pompeaza zi si noapte capital in bugetul care da pe afara al guvernului? Productivitatea (ce gluma !!) companiilor rumanesti este atit de mare ca rumanasii harnici batai focu' au fost disponibilizati si stau acum pe ajutor social? ma opresc
Singura diferenta e ca avem Internet, magazinele pline si putem pleca din tara (cum ai facut tu!)
NU avem Noi. Noi sintem consumatorii in cel mai bun caz in care avem un card si ne permitem sa accesam parcarile cu plata si bine pazite. Ei, cei care au cumparat, construit, sint proprietarii a tot ce constituie noua fata "democratica" a republicii bananiere.
Presedintele tarii e un fost securist, nomenclaturist si omul care a adus minerii la Bucuresti.
Si el??
Credeam ca ala a fost Ilici si trupa lui. Treaba cu minerii e discutabila.
A luat puterea ca Hitler, A FOST ALES !!! fiind aruncat inainte de trupa lui Soros( il are ca ideolog pe Patapievici), CE SA FACEM DACA ALTII S-AU DAT LA FUND SI NU VOR SA ISI ASUME RISCUL, urla impotriva comunistilor(cind el este cel mai comunist dintre toti) SI E RAU SA FII COMUNIST ?? NU INTELEG ca sa arunce praf in ochii unora.....
a pus lupii paznici la oi si acum taie un sfert din salarii!!!!!!!!!....DACA POATE DE CE NU? STAI UN PIC SA VEZI CIND POLITISTII VOR FI TOATE SCURSURILE DIN EUROPA, INDIA, CHINA SI PRETUTINDENI, ACUM CEL PUTIN SINT ROMANI SI POATE MAI AU UN PIC DE CONSTIINTA DESI DIN ISTORIA NOASTRA RECENTA NU AS PUTEA ZICE (FENOMENUL PITESTI SI GULAGUL ROMANESC) ce se va intimpla cu copiii salariatilor la stat?????????? WHO CARES? ASTA ESTE ECONOMIA LIBERA, TERAPIA DE SOC A LUI MILTON FRIEDMAN (ALT PRIETEN INTIM AL POPORULUI ROMAN) si 15% din pensii!!!!!!!! Iti place? Mie nu! Oricum, ai plecat si asta nu te mai afecteaza... BA MA AFECTEAZA PAOTE MAI MULT DECIT PE VOI NU MATERIAL BINETELES DAR SA STII CA NU SINT INDIFERENT ATUNCI CIND A TREBUIT SA IAU DECIZIA SI SA PARASESC CORABIA LASIND IN URMA UN POPOR OBOSIT, CAR ENU MAI VREA SA LUPTE PTR ADEVAR, NU VREA SA CUNOASCA DECIT BUNASTAREA MATERIALA (MAI RAU CA CHINEZII).
Atunci, care e intrebarea ta? Credeam ca ma intrebi cum rezistam aici, noi cei care nu am fugit! RESISTATI??? CUM ADICA?? REZISTENTA ESTE O OPOZITIE IMPOTRIVA CUIVA. NU AM LA CUNOSTINTA CA VOI VA OPUNETI. ATI INTRAT IN NATO (ADICA V-ATI ALIAT CU NISTE GUNOIE DE CRIMINALI NOTORII SI INTERNATIONALI), ATI ACCEPTAT IMPRUMUTURI ONEROASE DE LA INSTITUTII DE CEA MAI JEGOASA NOTORIETATE CA IMF, WORLD BANK NUMAI UN EXEMPLU (http://lnweb90.worldbank.org/oed/oeddoclib.nsf/DocUNIDViewForJavaSearch/18c44c3f0235ea25852567f5005d89bf?OpenDocument&Click OPOZITA FATA DE UE A FOST A ROMANILOR SAU A IRLANDEZILOR, POLONEZILOR, OOOOO scuzati altfel pierdeati trenul si astfel nu ajungeati si voi la masa festiva, la inaugurarea Crizei Mondiale. La toate astea si altele (investitori, hoti internationali urmariti de interpol), vinzarea sistematica a fiecarui mp din tarisoara noastra, nu v-ati opus atunci rezistenta cum s-o inteleg???
Apropo de baricade.... de 10 ani ma documentez in evolutia democratiei reprezentative.
Depinde de unde te informezi. Era mai bine sa fi incercat pe viu sa traiesti in magnifica lume canadiana, consumator de frunte si respectat platitor de taxe si impozite si ai fi inteles corect cum se maninca "democratia" la ea acasa.
Daca nu te-ai prins inca, sint un militant al democratiei liberale!
m-am prins acum, se schimba oamenii, erai cu trandafirul, eu eram cu aere capitaliste, sintem doar victime ale dezinformarii.
Traiasca Romania, Uniunea Europeana, Parlamentarismul si statele sociale, asa cum e Canada!
nu ma deranjeaza dar .. asa cum e Canada aici chiar ca nu poti sa te bagi. Cunosti Canada din propaganda de partid (same shit). Cunosti poate Canada din doar ce iti este lasat sa citesti, sa cunosti, sa vezi, sa auzi. Canada asa cum este conceputa si perceputa ea este o gluma a istoriei, cum a aparut asa va dispare. Altcineva decit noi este indreptatit sa vorbeasca de aceste locuri pe care niste betivani aventurieri le-au descoperit, cucerit, ocupat cu forta criminala acum 400 de ani. Atunci si numai atunci cind noi vom parasi aceste locuri neprimitoare pe care le exploatam in dauna noastra -"civilizatii"- cind glasul lor se va auzi, ne va mustra si pedepsi daca mai putem fi pedepsiti, atunci deci vom putea spune ca democratia a invins in cele din urma.
Daca nu ti-e inca greata, astept raspuns............ NU IMI ESTE GREATA, MA DISTREAZA, NUMAI CA TIMPUL ASTA MA OMOARA, ALTFEL AM DISPUTA ORE IN SIR.
DACA tonul meu este rautacios si cinic nicidecum nu este adresat tie ci indiferentei, lasitatii si incapacitatii majoritatii de a intelege contextul larg in care trebuie judecata pozitia rumaniei.
Multumesc pentru explicatii. Cu HH poate vom intra in detalii cu alta ocazie. Inca oscilez si nu pot sa ma pronunt. Sint multe lucruri pe care le-am citit in ultima vreme, nu e usor si poate e chiar imposibil sa judecam.
Sunday, May 09, 2010
Comunicat
Datorita faptului ca moderatorii Altermediei in mod constant mi-au sters comentariile, gasindu-le poate prea nocive pentru cititorii lor, am dispus retragerea legaturii Altermedia de pe blogul nostru.
Ultimul comentariu sters de Altermedia era o referinta la un proiect din 1958 prin care soarta Romaniei era hotarita din Texas, in anul 1958, de initiatorii unor proiecte codificate "NoFencesLand" care s-au finalizat abia dupa 1989 cu sprijinul nemijlocit al cozilor de topor si alogenilor. AM nu doreste - desi se proclama pentru unii "razvratiti" de catifea - decit sa faca circul unei alternative de informarea, care binenteles este sub patronajul discret al magnatilor si mascatilor.
Ultimul comentariu sters de Altermedia era o referinta la un proiect din 1958 prin care soarta Romaniei era hotarita din Texas, in anul 1958, de initiatorii unor proiecte codificate "NoFencesLand" care s-au finalizat abia dupa 1989 cu sprijinul nemijlocit al cozilor de topor si alogenilor. AM nu doreste - desi se proclama pentru unii "razvratiti" de catifea - decit sa faca circul unei alternative de informarea, care binenteles este sub patronajul discret al magnatilor si mascatilor.
Monday, March 22, 2010
Criza, Vidul si Protectia
cind va trece criza economica, va lasa in urma ei un vid, dar noi cum avem profesionisti si mai mult decit profesionesti, vom umple acest gol cu produse electro-casnice si concursuri gen "Alege! E dreptul tau!" ce frumos si nobil, nu? sa ai posibilitatea de a alege, ce cuvint dar vezi si un drept cetatenesc (nu oricare) in acelsi time: A--L--E--G--E. Nu te obliga nimeni, tu singur, Stapinul Banului, Alegi marfa dintr-o nebunie de produse. Daca Produsul este stricat sinteti sfatuiti sa nu il cumparati adicatelea sa nu alegeti marfa de cacat, mentionez ca sfatul e numai pentru consumatorii fideli. Secret, tineti minte ce va spune Protectia Consumatorului, mirositi, gustati, pipaiti, cercetati... mare dracovenie si cu Protectia asta cite spune ea !!!
Zeul Apelor
Credinta apelor datatoare de viata, muzica apelor si rolul ei binefacator in aprofundarea programei analitice si a sfintei liturghii a apelor. Este foarte greu sa interpretezi muzica angelica de aceea noi oferim seminare pentru intelegerea partiturilor muzicii liniare si corale. Toti crestinii trebuie sa bea mai des si mai mult apa, asa dupa canonul Sufletul meu, Camara ta Mintuitorule, Cu noi este D-zeul Apelor, care prefigureaza speranta si smerenia in jurul lui Hristos Invietorul Apelor. Marele eveniment al Invierii si revenirea la Apa a Naturii este asociat si cu Traditia Populara care este acceptata in toate zonele tarii, Pricesnele din Ardeal, de exemplu, care sint fapte reale ale Apelor Sfinte. Biserica Apelor se apropie dupa 1989 si de tineri, ii include in grupurile formate pe linga Biserici si sa bea apa in liniste si pace.
Acordati-i apei, de ziua internationala a Zeului Apei, Martie 22, cel mai mare si sfint Drept al consumului nelimitat, consum care si el este sarbatorit din 15 martie 1962 cind omul a evoluat din OM in Consumator si legile protectiei consumatorului sau -lor sau -lor (dinsele). Canonul pentru Protectia consumatorului realizeaza strategia legitima de supraveghere a pieteii si a reclamatiilor venite de la ... consumatori educati, nu orice. Asa fiecare are drepturi de consum cu caracter national si responsabilitate in plus adica o FORTA sprijitita de mascati ca sa-i apere pe consumatori, cei mai mari consumatori, car ecu banii nostrii sint cei mai tari. Acum sint 200 de org. care reprezinta numa si numa consumatori, educare, liste, nasteri, comert electronic, extinderi si destinderi si descinderi, drepturi la organe vitale, asta da, carduri meserie in magazine de bijuterii.
Sa nu uitati sa consumati apa cit mai multa ptr organele vitale. Si sa nu uitati calitatea sa nu dati banu, oricum si daca esti consumator si ai protectie si politica ptr romani ce mai, functioneaza si drepturi si interese si tot numai banu sa-l dai da' atentu' nu asa cu prescriptiii traduse chiar daca te descurci tu in ingleza da' trebuie sloganul "banu nostru, drepturile noastre" de la UNIUNE vine misto de tot, deci dai banu da' nu asa cu drepturi de la UNIUNE, ca stim ca ie si Criza (tot de la Uniune) si banu e mai putin. Si pe online ... tot de la uniune cu schimbari climatice cit ma naturate organice si ecologice.
Hai sa traiesti de la uniune!! in conditii ECO si in Siguranta Consumatorului de la Brucsel la piata interna.
Acordati-i apei, de ziua internationala a Zeului Apei, Martie 22, cel mai mare si sfint Drept al consumului nelimitat, consum care si el este sarbatorit din 15 martie 1962 cind omul a evoluat din OM in Consumator si legile protectiei consumatorului sau -lor sau -lor (dinsele). Canonul pentru Protectia consumatorului realizeaza strategia legitima de supraveghere a pieteii si a reclamatiilor venite de la ... consumatori educati, nu orice. Asa fiecare are drepturi de consum cu caracter national si responsabilitate in plus adica o FORTA sprijitita de mascati ca sa-i apere pe consumatori, cei mai mari consumatori, car ecu banii nostrii sint cei mai tari. Acum sint 200 de org. care reprezinta numa si numa consumatori, educare, liste, nasteri, comert electronic, extinderi si destinderi si descinderi, drepturi la organe vitale, asta da, carduri meserie in magazine de bijuterii.
Sa nu uitati sa consumati apa cit mai multa ptr organele vitale. Si sa nu uitati calitatea sa nu dati banu, oricum si daca esti consumator si ai protectie si politica ptr romani ce mai, functioneaza si drepturi si interese si tot numai banu sa-l dai da' atentu' nu asa cu prescriptiii traduse chiar daca te descurci tu in ingleza da' trebuie sloganul "banu nostru, drepturile noastre" de la UNIUNE vine misto de tot, deci dai banu da' nu asa cu drepturi de la UNIUNE, ca stim ca ie si Criza (tot de la Uniune) si banu e mai putin. Si pe online ... tot de la uniune cu schimbari climatice cit ma naturate organice si ecologice.
Hai sa traiesti de la uniune!! in conditii ECO si in Siguranta Consumatorului de la Brucsel la piata interna.
Friday, March 05, 2010
Occident
Cind ma uit la romanasii astia cit sint de prosti, imi pare rau de ei, daca le spui atunci nu poti fara sa-i jignesti. Cica imita si ei pe americani, "discuta" si ei, toti prostii si proastele au dreptul sa vorbesca, uite la toapa aiai cum e imbracata in costum de fetita de gradinita, la minijup si cu cizme incaltata, in casa! ba, doamnele isi iau pantofii cu ele si se schimba cind intra in studioul de filmare. Nu vin cu alendelonul pe ele ca in Uzbekistan, vai de mama lor de prosti cine le-a dat voie sa plece si sa lase vacile pe maidan sa se apuce de televiziune. Pai voi ma amaritilor nici in 3 secole nu ajungeti sa imitati pe occidentali cu toate eforturile voastre de lingai nenorociti.
Stau pe scaune de Patio, vezi ca e un Patio Set, se vede gaura in masa unde pui umbrela, scaune "moderne" eh? Cu plasa ...
Stau pe scaune de Patio, vezi ca e un Patio Set, se vede gaura in masa unde pui umbrela, scaune "moderne" eh? Cu plasa ...
Sunday, February 14, 2010
Rinduit sa se intimple
O blajin popor, care crezi ca istoria s-a sfirsit dupa zbuciumata ta trecere prin (nu peste) veacuri. Cred unii ca totul a fost furat si acaparat de puterile straine, ca ne aflam sub ocupatie straina si ca in sfirsit dupa ce ne-am ingenunchiat de bunavoie ar fi timpul sa ne parcam sufletele si sa ne aliniem noii ordini a lumii. Cred altii cu inversunare ca dupa ciuma care ne-a ucis cele mai nobile suflete timp de 50 de ani, a venit acum marele salvator american si capitalist pe deasupra, aducind libertatea si democratia, nascute in creuzetele masonice si pseudo conspirationiste si aici pe ultimul petec ramas neatins de neocolonialismul american. Dar cum tot istoria ne invata nu este greu sa invatam de la altii care si ei acum 100 de ani au fost in mare ascensiune dupa ce, da, dupa ce fusesera distrusi, demolati acaparati si nimiciti si credeau ca nu mai au nimic de dat. Erau ruine si stafii dar nu au fost lasati sa se osteneasca nici cind au fost cazuti si terminati. Circul a fost ultima solutie si de atunci si pina azi ei sint prin lume si la ei acasa circari. Nu sintem decit la citiva ani de deschiderea marelui Circ. Unii spun chiar ca "Destepta-te Romane" este superflu acum cind de fapt noi ne-am trezit sintem pe drumul cel bun. Este adevarat sintem pe drumul Lor, spre lumea lor in care noi vom face figuratia, circul. Dar e greu sa vezi cind esti mic, slab si bolnav lipsit de resurse si sperante, cu generatii deznadajduite aruncate cind in stinga cind in dreapta, intr-o deriva continua datorata lichelismului importat care a pingarit acest neam de biruitori si l-a scuipat in mocirla mediocritatii si lasitatii. O popor care ai avut lacrimile si Doina sa-ti aline suferinta, vor veni sa fii pregatit, ai tai frati si surori vor gasi, dupa cum au fost inoculati de 2000 de ani, sa te vanda crestineste si vei ramane gol-golut fara nume, fara grai. Abia atunci te vei stinge dragul meu din istorie si vei putea sa te odihnesti pentru ca ai incetat sa mai existi.
Nu, nu poate sa fie adevarat, sintem 20 de milioane! E un cosmar, noi vom fi intodeauna pe acest pamint vor spune poetii. Altii au disparut dar cu noi nu este asa noi ne adaptam facem orice, vom ingenunchia mai mult, ne vom pleca mai mult ne vom vinde fratii si surorile si mai mult, renuntam la demnitate, suveranitate, identitate, nationalitate la orice renuntam numai lasti-ne sa traim sa adunam frimiturile de la mesele voastre, noi nu sintem cine credeti voi, noi nu vrem decit sa slujim cizma s-o pupaaaaaaaammmmm. V-am slujit de 2000 de ani, nu ne abandonati, nu ne aruncati la gunoi, nu ... vom ... please, spasiva .... anything .... davai .....
Nu, nu poate sa fie adevarat, sintem 20 de milioane! E un cosmar, noi vom fi intodeauna pe acest pamint vor spune poetii. Altii au disparut dar cu noi nu este asa noi ne adaptam facem orice, vom ingenunchia mai mult, ne vom pleca mai mult ne vom vinde fratii si surorile si mai mult, renuntam la demnitate, suveranitate, identitate, nationalitate la orice renuntam numai lasti-ne sa traim sa adunam frimiturile de la mesele voastre, noi nu sintem cine credeti voi, noi nu vrem decit sa slujim cizma s-o pupaaaaaaaammmmm. V-am slujit de 2000 de ani, nu ne abandonati, nu ne aruncati la gunoi, nu ... vom ... please, spasiva .... anything .... davai .....
Sportivul georgian Nodar Kumaritashvili a decedat la Olimpiada de la Vancouver
Sportivul georgian Nodar Kumaritashvili a decedat la Olimpiada de la Vancouver
Festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarna de la Vancouver s-a transformat intr-un cosmar dupa ce sportivul georgian Nodar Kumaritashvili a decedat in timpul antrenamentelor.
La antrenamentul de sanie care a avut loc la Sliding Center din Whistler, georgianul Nodar Kumaritashvili s-a ranit grav la ultimul viraj si si-a pierdut viata.
Toti cei de la fata locului au ramas ingroziti, iar organizatorii au decis sa inchida intreg complexul. Sportivul s-a lovit de un stalp de metal dupa ce a pierdut controlul saniei sI a trecut peste pista. Specialistii spun ca el avea peste 150 km/h in momentul accidentului.
Festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarna de la Vancouver s-a transformat intr-un cosmar dupa ce sportivul georgian Nodar Kumaritashvili a decedat in timpul antrenamentelor.
La antrenamentul de sanie care a avut loc la Sliding Center din Whistler, georgianul Nodar Kumaritashvili s-a ranit grav la ultimul viraj si si-a pierdut viata.
Toti cei de la fata locului au ramas ingroziti, iar organizatorii au decis sa inchida intreg complexul. Sportivul s-a lovit de un stalp de metal dupa ce a pierdut controlul saniei sI a trecut peste pista. Specialistii spun ca el avea peste 150 km/h in momentul accidentului.
Saturday, February 13, 2010
Why Now?
Pollution in Canada is getting worse.
More Canadians are suffering from preventable illnesses.
Canada is lagging behind a worldwide momentum to trash toxics now.
Enough is enough. Pollution is worse than ever before and it is taking an increasing toll on human health--the evidence is being revealed daily. The international community is taking action while Canada lags sorely behind. It is time for Canada to step up.
Pollution in Canada is getting worse.
There are more harmful chemicals on the market than ever before and they are being released into the environment in increasing quantities.
In the last 50 years the global production and use of man-made chemicals has increased significantly. 80,000 new chemicals have been created, and the quantity of chemicals produced, used and released into the environment is drastically higher than a generation ago. Many of these chemicals are toxic, meaning they can cause death, disease, or birth defects in organisms that ingest or absorb them.
In Canada , there are over 23,000 chemicals registered for production and use, and the majority have not been tested for their impacts on human health, wildlife or the environment. Even chemicals that are known to cause cancer and other health problems are permitted for use by industry and in consumer products. Each year an increasing volume of toxic chemicals is released into the Canadian environment. These chemicals make their way into our bodies.
More Canadians are suffering from preventable illnesses.
Canada is lagging behind a worldwide momentum to trash toxics now.
Enough is enough. Pollution is worse than ever before and it is taking an increasing toll on human health--the evidence is being revealed daily. The international community is taking action while Canada lags sorely behind. It is time for Canada to step up.
Pollution in Canada is getting worse.
There are more harmful chemicals on the market than ever before and they are being released into the environment in increasing quantities.
In the last 50 years the global production and use of man-made chemicals has increased significantly. 80,000 new chemicals have been created, and the quantity of chemicals produced, used and released into the environment is drastically higher than a generation ago. Many of these chemicals are toxic, meaning they can cause death, disease, or birth defects in organisms that ingest or absorb them.
In Canada , there are over 23,000 chemicals registered for production and use, and the majority have not been tested for their impacts on human health, wildlife or the environment. Even chemicals that are known to cause cancer and other health problems are permitted for use by industry and in consumer products. Each year an increasing volume of toxic chemicals is released into the Canadian environment. These chemicals make their way into our bodies.
Wednesday, February 10, 2010
Dedicatie alesilor democratici si Imperialismului american
Noi vrem pământ!
Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!
O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!
De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!
Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!
N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!
Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!
O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!
De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!
Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!
N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!
Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
Thursday, February 04, 2010
Cu NATO inainte spre viitorul luminos
Incep sa cada la datorie si soldatii romani. Este datoria nu fata de apararea hotarelor deja invadate sau a pamintul tarii de mult vindut strainilor ci datoria fata de forta suprema de asigurare a pacii. pai da, cind e vorba de pace, jos palaria, putem sa ucidem, putem sa angajam mercenari care sint instruiti de Maica Tereza sa obladuiasca ranile morale si fizice ale combatantilor. Ticalosii care i-au trimis la lupta pentru pace ii numesc eroi si familiile lor destramate in urma probabil a acceptarii pradei de razboi (pardon de pace) in valuta se vind crestineste in stilul cunoscut si declara public ca sint eroi si ca si-au facut datoria. Datoria fata de cine? Cind vad steagul romanesc pe pamint ocupat prin forta nu pot sa nu-mi pun intrebarea: aia daca ar fi pe pamintul nostru pentru mentinerea pacii noi ce le-am pregatii? Pai vedeti dvs. ca mai exista oamenii cu demnitate pe pamintul asta care nu vor sa se incovoie indiferent asupritorul este rus, american sau forta internationala de mentinerea a stari confictuale de care lumea occidentala are nevoie acum ca de aer ca sa isi mentina in stare de adormire populatia umila si trista. Este pacat de famiile lor destramate, este pacat de ei saracii ca s-au lasat ademeniti de propaganda totalitarista si militarista a secolului in care am pasit cu stingul.
Wednesday, February 03, 2010
Globalizare sau izolare
este un semn bun ca incep sa se trezeasca din visul de 20 de ani o mica parte dintre romani. Cit va mai trebui pina sa aveti un grup prin care sa miscati ceva sa atrageti atentia ca existati? Aveti o mare raspundere: sinteti cei de pe urma care vor mai putea sa salveze Romania din gheara propagandei occidentale.
Dle lt.col Dogaru, Dle col. Pricina, nu romanul de rind va scoate elibera tara din mina cotropitorilor moderni ci voi care puteti sa mobilizati constiintele adormite si ademenite de "bunastarea societatii de consum". Romanul de rind nu actioneaza ci reactioneaza. Daca dvs. creati un cadru, o politica de recistigarea a demnitatii, romanul va adera iar de nu va adera la politica imperialista in necunostiinta de cauza si spre distrugerea lui totala in anii ce vor urma. Tiparul care l-au aplicat cu succes in toata lumea 3-a, odata cu indepartarea ultimului "tiran", nimic nu le-a mai stat in cale - dimpotriva cozile de topor s-au intrecut in exces de zel fata de salvatorul de la apus (de aceasta data) - sa-si puna in aplicare planul de colonizare moderna cu mijloacele secolui 21 si dvs le stiti care sint. Va asumati dvs. care puteti fi ultimii posibili salvatori ai unui popor, care este leaganul civilizatiei in sensul bun, acest risc de a lasa pe altii (romanul de pe strada sau tineretul) sa hotarasca aleatoriu destinul acestui popor? Nu a ajuns acea mascarada prin care suflete nevinovate au cazut parada ca sa justifice in fata "comunitatii internationale" infringerea unui "tiran" si triumful "democratiei"? Veti astepta zeci de ani un eveniment gen "Laslo Tokes" prin care "mesele" dezorganizate de colorati sa aduca guvernari facute pe genunchi peste noapte? Sau veti incepe sistematic si militareste instructia pentru pregatirea a la mileniu 3 a celor ce in citiva ani vor sti cum sa arate lumii ca nu sintem Guatemala ori Chile ci cum am spus mai sus, in ciuda vicisitudinilor istorice, geo-politice a sferelor de influenta si celor ce or mai fi fost noi vrem sa traim liberi si neatirnati ori vom disparea treptat asa cum ne indreptam acum.
Va rog sa primiti simbolica mea adeziunea la sindicatul dvs. nefiind cadru militar ci un simplu un roman autoexilat.
Unul din pasi daca imi permiteti sa vin cu solutii este demontarea mitului occidental, mit care din pacate mai persista in mintea romanului bombardat mediatic de propaganda americana (as spune altfel dar stiu ca sint legi in Romania care pot interpreta mesajul meu ca fiind anti-XYZ).
p.s. acesta este un raspuns in urma vizionarii emisiunii TVRM "Dor de acasa" in care dl. col. Pricina si dl. lt.col. Dogaru au lasat pe seama romanului si/sau tineretului care vine din urma, soarta acestui popor. Am o deosebita admiratie pentru acesti doi oameni care ii ascult - din pacate numai de citeva luni de cind urmaresc TVRM iar mesajul meu rog sa nu fie interpretat mu mai mult decit al unui roman nebun care vede si intelege neputincios cum tara lui dispare in oceanul globalizat.
Cu toata stima,
Brad de Romania
Tuesday, February 02, 2010
Subscribe to:
Posts (Atom)