Pâinea noastră cea de toate zilele

Unul dintre lucrurile care ii face pe oameni sa se simta complet neajutorați în lumea noastră este ideea că nu pot scăpa de ordinea stabilită de lucruri.

Chiar și părțile cele mai fundamentale ale vieții și identității dumneavoastră sunt preambalate și vândute înapoi în plastic steril și lucios. Tot ce mănânci provine dintr-o fabrică de departe și se vinde pentru ușurința și confort, astfel încât voi să nu trebuie să vă faceți griji despre a va produce singuri hrana și cele necesare vieții. Ei bine, acest "confort" este de fapt un deserviciu masiv pentru conștiința voastră. Tot ceea ce mănânci ori consumi în general depinde de o rețea de corporații. Ei bine, după cum știți, există o altă cale. Având gradina proprie este primul pas. Când te uiți la propria gradina ai un sentiment enorm de mândrie și satisfacție văzând că lucrurile pe care le pune în Pământ s-au întors la tine și îți oferă fructe. Este magia naturii și existenței, că toate lucrurile sunt transformarea în alte lucruri. Dar chiar și cu o grădină, există câteva lucruri care par să scape de acest proces de creștere. Iar unul dintre acele lucruri este pâine. În arabă, cuvântul de pâine se traduce, de asemenea, în "viață".

Primul pas pentru a scăpa de simularea realității este de a învăța cum să-ți faci propria pâine. De aceea am creat acest ghid la îndemână pentru a vă arăta cum să vă faceți propria pâine, pas cu pas.

Cristosul mamii voastre de nemernici!

Cristosul mamii voastre de nemernici!

La muncă, derbedei, că trece anul
Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceaţi pe democraţii cei cucernici,
Cristosul  mamii voastre de nemernici!
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
Şi-apoi convingeţi-vă că e bine.

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
Şi i-aţi distrus averile şi steagul.
S-ajungem colonia de ocară
Care-şi  va cere scuze în maghiară.
Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,
Aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.

Şi, prin vânzări de ţară infernale,
Aţi omorât cu voia animale.
La greul greu care mereu ne-ncearcă,
Răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
Întoarceţi România-n Evul Mediu.

Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
V-aş desena cu acul, să vă sperii.
Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
Ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
Şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
S-au compromis negustorind Ardealul.

De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
Cum v-au putut părinţii voştri face?
Ce condimente le-au picat în spermă
De e trădarea voastră-atât de fermă ?
Aţi pus nenorocita voastră labă
Pe-această tristă ţară basarabă.

Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
S-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
Dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
Aţi inventat examene severe,
Supunere poporului spre-a-i cere.

Şi toată zbaterea a fost degeaba
Că-n nas mai marii v-au închis taraba.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
Actori într-o politică obscenă.
Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară ,
Ia cereţi-vă, puţintel, afară.

Decât să vă trimită ţara noastră,
Mai bine mergeţi voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
Si nu albanizaţi această ţară .
Băgaţi viteză, că vă trece anul
Si s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare
Decât lozinca lui Fănuş cel mare :

Nenorociţilor, se rupe şnurul,
“La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !”