FDA poised to OK food from cloned animals

Scientists say meat, milk just as safe as from conventional livestock

WASHINGTON - Federal scientists have concluded there is no difference between food from cloned animals and food from conventional livestock, setting the stage for the government to declare Thursday that cloned animals are safe for the human food supply.

The Food and Drug Administration planned to brief industry groups in advance of an announcement. The agency indicated it would approve cloned livestock in a scientific journal article published online earlier this month.

The agency “concludes that meat and milk from clones and their progeny is as safe to eat as corresponding products derived from animals produced using contemporary agricultural practices,” FDA scientists Larisa Rudenko and John C. Matheson wrote in the Jan. 1 issue of Theriogenology.

Also, FDA believes that no special labels are needed for food from clones or their offspring, the scientists wrote. Consumer groups say labels are a must, because surveys have shown people to be uncomfortable with the idea of cloned livestock.“Consumers are going to be having a product that has potential safety issues and has a whole load of ethical issues tied to it, without any labeling,” said Joseph Mendelson, legal director of the Center for Food Safety...

Iran opens Holocaust conference

Vesti bune ...

Pentru toti romanii care se simt aproape de etnia rromilor (tiganii cum ii numim noi) am aflat ca Un român propune la Roma instituirea Zilei Internaţionale a rromilor. Acum aveti unica ocazie sa va deziceti de natiunea romana - cu care oricum nu aveti prea multe in comun - si sa faceti un ban cinstit. Cum? Uite cum: declarati ca sinteti rromi si veti primi un sac de bani. Tiganimea va cere compensatii cum ca au fost macelariti ca jidanii si probabil daca vor accepta conditiile de sus vor primi o gramada de bani. Cum imbunatatirea starii materiale este singurul vostru scop in viata, grabiti-va sa fiti primii pe lista! Ce va foloseste voua sa fiti romani? Noua RRomanie este mai viguroasa si pe placul Puterilor Centrale.
Cum toata lumea vrea liniste si nu altceva si cum "unii" fac galagie si incearca sa-i trezeasca din adormire este timpul sa spunem:
Noapte buna!

As we settle into the nighttime of dispair, fret not, for the Sun will rise again!

Good morning!!
We, here, will never forget those who died on September 11, 2001, as we seek to protect the Republic from all who will do her harm!!
A survey of greeting cards in the United Kingdom show that only 1 percent of so-called "Christmas cards" actually mention the word "Christmas" in the message or contain a Christmas-related scene.
Because a rabii threatened to sue the airport if he wasn't allowed to erect an 8-foot menorah, Sea-Tac Airport in Seattle has removed all 15 of its Christmas trees.
Frank Rich of the New York Times has declared that we have lost in Iraq and that we now need to concentrate on other wars that are salvagable, such as Afghanistan (never mind it's the same war).
And despite having become a walking cliche when the bribary money was found in his Congressional office refrigerator, Jefferson has been relected by his Louisiana district in a run-off election.
For AMERICA - The Right Way, I remain yours in the Cause, the Chairman.

Globalizarea si monstrii ei (III): Philip Morris si industria tutunului

Cititi raportul anterior: Coca-Cola…
PHILIP MORRIS INTERNATIONAL, redenumita in 2003 Altria Group, este un alt simbol al globalizarii. Cifrele de afaceri din Raportul Anual din 2003 arata venituri nete de 81 miliarde USD, din care 50 miliarde sunt rezultatul vanzarilor de tutun iar 30 de milairde provin din vanzarea produselor alimentare. In 1988 Philip Morris a cumparat Kraft Foods, din care detine 84%. Brandurile de tutun ale Philip Morris includ Marlboro, L&M, Virginia Slims, Parliament, Chesterfield si Philip Morris. Donatiile caritabile facute de Philip Morris in 1998 totalizau 0.7% din veniturile nete ale companiei.
Un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) de la mijlocul anilor ‘90 arata ca industria mondiala a tutunului castiga anual 168 de miliarde USD, mai mult decat economiile a 180 din cele 205 tari ale lumii. Acelasi raport arata ca “Tutunul cauzeaza anual mai multe morti decat toate celelalte forme de abuzuri de substante cunoscute la un loc”, omorand 3 milioane de oameni anual, adica unul la fiecare 10 secunde. Topul tarilor lumii in ordinea numarului de tigari pe fumator pe cap de locuitor este condus de Polonia, Grecia, Ungaria si Japonia.
Altria este deci o corporatie multinationala care prospera de pe urma vanzarii tutunului. Acest raport prezinta aspecte vizand etica industriei tutunului.
Tutunul si sanatatea
Efectele devastatoare ale tutunului asupra sanatatii nu mai sunt negate de nimeni, nici macar de Philip Morris, care admite din 1999 pe website-ul sau: “Exista un consens medical si stiintific in privinta faptului ca fumatul cauzeaza fumatorilor cancer la plamani, boli ale inimii, emphysema si alte boli serioase. Fumatorii sunt mult mai expusi decat nefumatorii la boli serioase precum cancerul la plamani. Nu exista tigari “sigure”. Au existat si exista mesaje ale autoritatilor medicale publice in toata lumea. Fumatorii si fumatorii potentiali ar trebui sa se bazeze pe aceste mesaje cand iau decizii legate de fumat.” Philip Morris recunoaste aceste lucruri la 35 de ani dupa ce US Surgeon General a avertizat populatia in privinta lor.
In 2002, industria tutunului din Statele Unite a acceptat sa plateasca daune de 206 miliarde USD pentru a scapa de procesele-clasa deschise impotriva ei de fumatorii americani. Banii urmeaza a fi platiti in 25 de ani si nu scutesc companiile de procesele fumatorilor individuali. Un proces deschis in acelasi an in Florida ar putea duce la o despagubire atat de mare incat sa falimenteze industria tutunului. Juriul acestui proces a decis ca cele mai mari 5 companii de tutun americane au produse “deficiente” si “mortale”. De altfel Altria are pe pagina sa web un link special la lunga serie de procese care au fost deschise impotriva sa. Iar in noiembrie 2004 a anuntat ca s-ar putea divide in 3 companii pentru a reduce efectele acestor procese asupra Philip Morris.
Un raport din 1999 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii citat de un raport de la Stanford University afirma: “Tutunul a ucis 4 milioane de oameni in 1999. [Adica 10% din totalul deceselor lumii s-au datorat tutunului, n.a.] La sfarsitul anilor 2020, numarul victimelor tutunului va ajunge la 10 milioane pe an.” In prezent, website-ul OMS plaseaza numarul mortilor anuale datorat fumatului la 5 milioane si afirma ca o jumatate din fumatorii de azi (650 de milioane) vor fi ucisi de tigarile lor [concluzie la care ajunge si Banca Mondiala, vezi mai jos, n.a.] Alte initiative ale OMS impotriva tutunului sunt disponibile la aceeasi adresa, inclusiv lansarea programului Framework Convention on Tobacco Control (FCTC) care ar putea ajuta interesele publicului in lupta cu interesele corporatiilor. Tutunul este cauza principala a deceselor evitabile din lume, 70% dintre acestea aparand in emisfera sudica, mai inapoiata. Comertul liber cu tutun aduce beneficii imense sefilor si actionarilor gigantilor industriei tutunului in detrimentul acestor tari sarace. De aceea Philip Morris se opune FCTC pe motivul ca ar incalca “principiile traditionale ale comertului liber”. Philip Morris este una din corporatiile care a beneficiat cel mai mult de pe urma “comertului liber”, care i-a permis sa introduca produsul sau “mortal” (adjectiv folosit de juriul din Florida) in toate tarile lumii.

Cititi mai mult la:
http://ro.altermedia.info/mediusanatate/globalizarea-si-monstrii-ei-iii-philip-morris-si-industria-tutunului_5779.html

Globalizarea si monstrii ei (II): Coca Cola

Cititi raportul anterior: Mc Donald’s…
COCA COLA este un simbol al globalizarii. Din 1886, compania vinde bauturi racoritoare si apa imbuteliata, alaturi de inghetata, deserturi si siropuri aromate. Lista tuturor brandurilor companiei este prea lunga pentru a fi reprodusa complet aici. Azi, peste 400 de marci sunt produse in 200 de locatii din intreaga lume.
Cateva nume mai cunoscute romanilor: Coca-Cola, Dannon, Dasani, Nestea, Dr Pepper, Dorna, Evian, Fanta, Fruitopia, Frisco, Ice Mountain, Izvorul Alb, Jet Tonic, Kinley, Oasis, Odwalla, Poiana Negri, Powerade, Sprite si Sport Cola.
Sediul central al firmei este in Atlanta, Statele Unite. Compania are 49.000 de angajati si veniturile sale in 2003 au fost de 21 miliarde USD. [2] Devenita corporatie inca de acum 100 de ani, Coca Cola a avut o evolutie care ilustreaza de-a lungul intregului secol XX multe din aspectele globalizarii. Ne vom rezuma la o enumerare a faptelor, indicand cititorilor referinte pentru informatii mai complete:
COCA COLA SI DREPTURILE OMULUI
In anii ‘30, Coca Cola a fost partenera de afaceri majora a regimului nazist. “Este cunoscuta colaborarea Coca Cola cu regimul lui Hitler intre 1933 si 1945 ca si vanzarea a nenumarate milioane de sticle de bauturi racoritoare Germaniei in aceeasi perioada” spun Jones E. si Ritzman F. in “Coca Cola goes to war”. In acelasi timp in care Coca Cola era promovata in USA ca un mijloc de ridicare a moralului soldatilor americani in WW-II, reprezentantii companiei din Germania sponsorizau evenimente naziste si propulsau Coke in fruntea celor mai populare bauturi din Germania. Cand nazistii au inceput invadarea Italiei, Frantei, Belgiei, Olandei, Luxemburgului si Norvegiei, avocatul Coca Cola era angajat la Biroul German pentru Proprietate Straina. El calatoarea cu trupele naziste prin Europa si a pus bazele centrelor Coca Cola in fabricile de racoritoare confiscate de nazisti, unde Coca Cola a angajat si civili rapiti.
Anii ‘70 au adus asasinarea unor lucratori de la fabrica de imbuteliere Coca Cola din Guatemala, evenimente care se vor repeta si in alte locuri. [1] In anii ‘80, Coca Cola a sustinut regimul Apartheid din Africa de Sud iar in anii ‘90, brutalul regim Abacha din Nigeria. [1]
Poate cea mai cunoscuta controversa privind drepturile omului, cu implicarea Coca Cola, este boicotul international promovat de columbienii din sindicatul Sinaltrainal, dupa repetate cazuri de intimidare, tortura, rapire, detinere ilegala si ucidere a unor lucratori de la fabricile de imbuteliere Coca Cola din Columbia. International Labour Rights Fund din Statele Unite, alaturi de US United Steelworkers, au deschis proces Coca Cola acuzand responsabilii fabricii din Columbia de folosirea unor unitati paramilitare pentru a suprima activitatea sindicala.

La 31 martie 2003, un judecator districtual american a gasit justificata cererea Sinaltrainal de deschidere a unor procese impotriva Coca Cola, sub acuzatia de violare a drepturilor omului de catre trupe paramilitare, la cererea companiei. Procesele au fost intentate in virtutea Aliens Tort Claims Act (ACTA) (vezi Morning Star, May 20, 2003). [1] Cazul nu este inca rezolvat, iar Coca Cola incearca sa scape afirmand ca nu poate fi trasa la raspundere deoarece fabrica nu este sub controlul ei direct. (The Independent, London, February 13, 2002).
World Social Forum (Forumul Social Mondial) a declarat 22 iulie 2003 ca “Zi internationala impotriva Coca-Cola” si inceputul unui boicot de un an impotriva produselor acesteia. Actiunea a fost sustinuta si de Sinaltrainal, care promoveaza boicotul si in afara Columbiei. Boicotul se refera direct la folosirea trupelor paramilitare ca instrument de forta impotriva sindicalistilor columbieni.
Coca Cola a fost acuzata si de discriminare sexuala. In mai 2002, compania a fost nevoita sa plateasca 8,1 milioane USD unui numar de circa 2.000 de angajate, ce fusesera platite mai prost decat se prevedea in contracte. Alte 42 de milioane vor fi platite la alti 980 de angajati, chiar din Atlanta, unde este sediul central al corporatiei, si inca 3,9 milioane USD vor ajunge la circa 1100 de angajate din America de Nord. [2]
Nici discriminarea rasiala nu este o “necunoscuta” pentru Coca-Cola. In noiembrie 2000, compania a fost obligata sa plateasca 192,5 milioane USD in urma unui proces pe acuzatii de discriminare rasiala, si a promis sa schimbe modul in care conduce, promoveaza si trateaza angajatii minoritari. “Rezolvarea” gasita a nemultumit pe multi angajati negri, care sustin ca sunt in continuare discriminati si impiedicati sa promoveze. (Dallas Morning News, 1/5/02 Washington Post, 4/2002)
COCA COLA SI MEDIUL INCONJURATOR
In cateva regiuni din sudul Indiei, printre care Kerala si Tamil Nadu, boicoturile contra Coca Cola au fost in vigoare ani de zile, in ciuda represiunilor politiei. Localnicii acuza producatorul de bauturi de consum excesiv de apa, dupa ce fabricile din zona au pompat apa din subteran la un debit atat de mare incat pur si simplu sursele au secat, lasandu-i pe oameni fara apa, de poluarea puturilor si de distrugerea agriculturii locale, prin prezentarea unui reziduu chimic drept…ingrasamant. Aceasta s-a facut desi un studiu al Universitatii Essex a aratat ca acel compus are concentratii periculoase de toxine, pintre care cadmiu, care au ajuns in apele subterane si de aici la oameni si restul vietuitoarelor din zona.
Dupa ce BBC-ul a difuzat un documentar despre aceasta situatie, Coca Cola a incetat deversarea acestor reziduuri cu titlul de ingrasaminte dar nu a facut nimic pentru repararea daunelor deja produse.) Opozitia indienilor fata de Coca Cola este printre cele mai puternice din lume, un nou protest fiind asteptat chiar in acest inceput de an.
Coca Cola a fost amenintata cu boicotul in Australia, in 1993, din cauza problemelor ecologice generate de refuzul ei de a introduce sticlele returnabile. In aceeasi tara si in acelasi an, Coca Cola a fost acuzata de dezinformarea consumatorilor.
In mai 2003, filiala din Panama a fost amendata cu 300.000 USD pentru poluarea raului Matasnillo din Panama. [2]
TEHNICILE DE MARKETING SI PUBLICITATE
Coca Cola a folosit tehnici de marketing si publicitate dubioase, printre care sponsorizarea American Academy of Paediatric Dentistry, si impiedicarea prezentarii catre public a unui raport realizat de World Health Organisation pe tema alimentatiei sanatoase. Raportul arata contributia la obezitate a consumul de bauturi racoritoare. Obezitatea este cauza numarul unu a mortilor neprovocate in Statele Unite si cauza numarul doi in Europa, dupa fumat.
O alta forma de advertising care a suscitat numeroase proteste este introducerea in scoli a automatelor de vandut bauturi racoritoare, pentru elevi. Aceasta practica a dus la un monopol al Coca Cola asupra vanzarii bauturilor racoritoare in scoli si a propulsat compania in fruntea producatorilot de bauturi racoritoare din America. In acelasi timp, a declansat boicoturi care sunt inca in vigoare in scoli prestigioase precum Berkeley, Harvard, Yale, New York University si Rutgers.

cititi restul articolului la:
http://ro.altermedia.info/antisistem/globalizarea-si-monstrii-ei-ii-coca-cola_5764.html

Globalizarea si monstrii ei (I): Mc Donald’s?

Text realizat de Altermedia si difuzat cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentatiei, declarata de FAO/ONU pe 16 octombrie, care coincide cu ziua mondiala de protest impotriva McDonald’s.

PATRONATUL LANTULUI de restaurante McDonald’s cheltuieste anual aproape 2 miliarde $ pentru reclame si promotii, incercand sa cultive imaginea unei companii ecologice si implicate social, precum si restaurantele sale ca „loc de recreere”. Copiii sunt momiti (tragand parintii dupa ei) cu jucarii si alte nimicuri.
Insa in spatele mutrei zambitoare a lui Ronald McDonald sta crunta realitate: McDonald’s este interesata doar de bani, de la oricine si (aproape) oricum. Profiturile celor 25 000 de restaurante din 119 tari depasesc 3 miliarde $ lunar. Rapoartele anuale vorbesc de noi si noi magazine in lumea intreaga, o noua unitate se deschide la fiecare 5 ore; insa extinderea retelei inseamna mai multa uniformitate, mai putina alegere, subminarea sanatatii individuale si a initiativelor si comunitatilor locale.
PROMOVAREA UNEI HRANE NESANATOASE
McDonald’s isi promoveaza produsele ca „nutritive”, insa in realitate vinde o hrana de foarte proasta calitate – continut crescut in grasimi, sare si zaharuri, scazut in fibre si vitamine. O dieta de acest tip este strans legata de afectiuni ale inimii, cancer, diabet etc – asa numitele „boli ale civilizatiei”. Produsele contin numerosi aditivi, unii din ei cancerigeni, si provoaca hiperexcitabilitate la copii. Carnea este sursa majoritatii toxiinfectiilor alimentare. Odata cu dezvoltarea agriculturii si zootehniei moderne, intensive, alte boli – legate de reziduurile chimice, practicile agricole nenaturale sau abuzul de antibiotice – au devenit un pericol pentru oameni si animale.
EXPLOATAREA MUNCITORILOR
Personalul din industria alimentara este platit prost. Majoritatea celor care lucreaza la McDonald’s primeste salariul minim pe economie. A aparut chiar si termenul popular de „McJob” – slujba slab platita si fara viitor. In multe tari, McDonald’s nu plateste orele suplimentare. Presiunile facute spre a mentine profiturile mari si salariile mici rezulta in supraincarcare si oboseala a personalului, care poate duce la accidente. Majoritatea angajatilor sunt oameni cu foarte putine optiuni de angajare, asa ca sunt fortati sa accepte exploatarea - si pe deasupra sa mai si zambeasca! Nu e surprizator ca rotatia de personal la McDonald’s este mare, facand dificila sudarea unei echipe sindicale si lupta pentru conditii mai bune, mai ales in Romania, unde sindicatele sunt inca departe de organizatiile similare occidentale, active si insistente pentru drepturile salariatilor.
INVAZIA SUBCULTURALA AMERICANA
McDonald’s este nu doar o sursa de hrana proasta, ci si unul din avanposturile cele mai evidente ale subculturii americane de consum. „Stilul de viata” promovat de McDonald’s ucide cu incetul individualitatea si personalitatea, inculcand in mintea tinerilor (in special, dar nu numai) dependenta de drogul consumismului. Chifteaua de la „Mac” inabuse traditia culinara, rareste mesele si reuniunile linistite in familie si ajuta din plin la „robotizarea” angajatilor care, mancand „rapid” la McDonalds castiga minute in plus nu pentru copii si familie, ci pentru biroul la care se intorc grabiti si unde intotdeauna e ceva urgent de terminat.
JEFUIREA SARACILOR
Vaste arii din tarile sarace sunt folosite pentru recolte sau ferme de crestere a animalelor ce vor fi mancate in Occident. Aceasta inseamna, implicit, neglijarea nevoilor locale. McDonald’s promoveaza produse din carne, incurajand oamenii sa consume carne mai des, ceea ce epuizeaza tot mai multe resurse de hrana. Sapte milioane de tone de furaje duc la obtinerea a doar un milion de tone de produse din carne. Cu o dieta continand in principal vegetale si cu pamantul impartit in mod corect, aproape fiecare regiune din lume ar putea sa dea suficienta hrana pentru locuitorii sai.
DISTRUGEREA MEDIULUI
Padurile din intreaga lume – vitale pentru viata – sunt distruse tot mai rapid de companiile multinationale. McDonald’s a fost nevoita sa recunoasca faptul ca amplaseaza ferme pe pamanturi defrisate, impiedicand astfel regenerarea lor. De asemenea, folosirea de catre multinationale, pentru ferme, a terenurilor agricole, obliga populatia locala sa se mute in alte zone.
McDonald’s este cel mai mare consumator de carne de vita din lume. Emisiile de gaz metan provenite de la vitele crescute pentru consum contribuie la criza „incalzirii globale”. De asemenea, agricultura intensiva, moderna, este bazata pe utilizarea chimicalelor daunatoare pentru mediu.
Un sfert din gunoiul produs anual in SUA provine din industria fast-food. In fiecare an, numai McDonald’s genereaza 700 000 tone de deseuri de ambalaje, o parte din ele sfarsind prin a polua orasele si solul.
BARBARIA CONTRA ANIMALELOR
Meniurile lanturilor de fast-food-uri au ca ingredient principal sacrificarea a milioane de animale. Cele mai multe sunt crescute intensiv, artificial, fara acces la aer proapspat si soare si fara libertate de miscare. Uciderea lor este barbara. Noi avem libertatea sa alegem daca mancam sau nu carne; animalele sacrificate nu o au.

cititi restul articolului la:
http://ro.altermedia.info/antisistem/ce-e-in-neregula-cu-mc-donalds_5336.html

Cultivarea nemultumirii ( I )

De ce politicienii nostrii, facatorii de legi, economistii si comentatorii publici ramin asa de fixati in mentinerea cresterii economice chiar daca e cunoscut ca venituri mai mari nu ne fac mai fericiti?

Prin insasi natura lui capitalismul inlocuieste forta de munca care poate eroda cererea economica esentiala in mentinerea vigorii capitalismului. Cresterea economica – sustinuta in parte de cultura consumismului – absoarbe forta de munca disponibilizata in noi locuri de munca si industrii. Procesul deopotriva mentine cererea si asigura ca somerii si cei dein paturile defaforizate nu deviaza spre nemultumiri sociale producind destabilizare. In competitia brutala a economiei capitatilste, companiile supravietuiesc in parte prin mentinerea preturilor de productie cit de jos posibil. Ei fac deseori asta prin inventarea sau achizitionarea de noi tehnologii care ii ajuta sa foloseasca intrarile in procesul de productie – capital, forta de munca si resurse – mai efficient. Un rezultat cunoscut este productivitatea muncii. Fiecare muncitor intr-o firma care produce computere de exemplu poate produce in medie mai multe computere pe unitatea de timp. In 1999 in imensa unitate Dell din Austin, TX, 2 muncitori asamblau un PC in 14 minute. Pina la finele anului 2004 numai o singura persoana putea efectua aceiasi sarcina in doar 5 minute – un procent remarcabil de 82% in cresterea productivitatii muncii numai in 5 ani.
Cei mai multi economisti spun ca cresterea productivitatii este motorul care angreneaza stabila expansiune a bunastarii economii capitaliste dar si cresterea pe termen lung a venitului pe cap de locuitor. Toate lucrurile fiind egale, o mai mare productivitate face computerele mai ieftine si piata de computere sa infloreasca. Si cum computerele devin mai ieftine consumatorii pot sa aiba mai multe in viata lor sau ei pot cheltui mai putin din venitul lor pe ele. Daca mai tirziu ei vor avea mai multi bani sa cheltuieasca pe alte lucruri aceasta se va vedea ca si o crestere de venit.
Dar o mai mare productivitate aduce implicit costuri sociale. Cind producatorii de computerele introduc tehnologii care fac muncitorii lor mai eficienti, ei nu vor pastra toti muncitorii ca sa produca mai multe computere. Uneori pentru a spori profitul ei disponibilizeaza muncitorii. Conform cu mentalitatea conventionala aceasta nu este o problema pe termen lung sau mediu. Astfel companiile vor investi profiturile lor in noi intreprinderi facind de exemplu – jocuri pe calculator – astfel incit muncitorii care si-au pierdut locurile de munca vor avea inca odata venituri pentru a cumpara mai multe produse. Urmind aceasta logica, innoirea tehnologica joaca un rol dublu: disponibilizeaza forta de munca dar in acelasi timp creeaza posibilitati pentru noi locuri de munca. Exista ample evidente in a sustine aceasta gandire conventionala larg raspindita de convingerea ca capitalismul va produce continuu bunastarea materiala. Dar aici intervin si citeva probleme critice.
In primul rind presupunerea implicita ca oamenii manifesta o dorinta nesatula materiala – care face ca oamenii todeauna sa isi doaresca tot mai multe lucruri. Daca aceasta presupunere este corecta, indivizii care economisesc banii deoarece computerele sint mai ieftine vor cheltui pe alte lucruri mai degraba de ai pune in banca sau sub saltea. Companiile in schimb pot fi sigure ca vor vinde surplusul generat prin marirea productivitatii. Dar daca acesta presupunere e gresita si indivizii nu au aceasta dorinta nestapinita materiala – si cercetari asupra relatiei venit-fericire sugereaza ca uneori ei nu au aceasta dorinta - ei poate ca nu vor cheltui banii ca sa indemne companiile sa creeze noi locuri de munca pentru ceu disponibilizati prin cresterea productivitatii.
In al doilea rind gandirea conventionala rar recunoaste scopul si ingaduinta disponibilizarii fortei de munca. Se intimpla in toate intreprinderile tot timpul. Indivizii care isi pierd locurile de munca intr-un sector vor gasi de obicei noile lor locuri de munca in alt sector aduc o usurare momentana insecuritatii cronice economice. Pina recent ramura de servicii a economiei a oferit un fel de refugiu: remuneratiile casierilor, lucratorilor in restaurante, agentii de vanzari nu au fost foarte mari dar cel putin productivitatea in sectorul serviciilor nu a crescut asa de repede astfel incit locurile de munca au fost din abundenta chiar daca nu mai sigure. Acum in acest sector se intrevede o rapida crestere a productivitatii. Noi cu totii am observa schimbarile. De exemplu, cind a fost ultima data cind ati vorbit cu o telefonista? Serviciile automate de operatorie folosind tehnologiile de recunoastere vocala avansata au disponibilizat cei mai multi dintre operatorii umani.

Higher postpartum risk in first 3 months: study

First-time mothers face an increased risk for mental disorders such as schizophrenia, depression and bipolar disorder in the first three months after childbirth, a new study suggests.
CTV.ca News Staff

"I felt like there was no hope for me," Helen Vasa, a postpartum depression patient, told CTV News.
"I remember begging my mother to help me, telling her I can't cope, I don't know what to do, I don't know how to function."
The study, which will be published in the Dec. 6 issue of the Journal of the American Medical Association, also found that new fathers do not have an increased risk for postpartum mental disorders.
The Danish researchers conducted a study to estimate the risk of postpartum mental disorders requiring hospital admission or outpatient contact for first-time parents up to one year after childbirth.