Search This Blog

Showing posts with label Ortodoxie. Show all posts
Showing posts with label Ortodoxie. Show all posts

Monday, June 06, 2011

Scanteia

ROSTUL
http://bradut-florescu.blogspot.com/2010/03/rostul.html

Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme să te lupţi cu ireversibilul, îţi dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă şi renunţi. Când te desparţi din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înţelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas şi te chinui să pricepi ce n-a fost bine şi unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.

La fel se întâmplă şi atunci când te desparţi de ţara ta. Dezamăgit, înşelat, mânios, îndurerat. Nu ţi-e uşor s-o laşi. Ţara şi mama nu ţi le alegi. Te aşezi pe celălalt mal al lumii şi cauţi răspunsul: ce s-a întâmplat cu ţara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.

Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul şi credinţa.

Bătrânii. România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani. Îi ţine în foame şi în frig. Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot, ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privaţi prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri. Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi. O fonotecă vie de experienţă şi înţelepciune a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în ţara aia? Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susţine un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările “prietene”.
La noi chestia asta se numeşte “agricultură de subzistenţă” şi lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că de-aia avem UE. Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţă până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înţelege şi, prin urmare, le califică drept nişte arhaisme barbare. Să dispară!
Din beţivii, leneşii şi nebunii satului se trag ăştia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, ca nu erau în stare să-l muncească.



Friday, October 22, 2010

Rânduieli

de Marin Sorescu

La noi muierea pupa mâna bărbatului
Până mai adineauri – zicea Marin al lui Pătru,
Şi din dumneata nu-l scotea niciodată,
Îi făcea trei, patru copii, dar nu îndrăznea să-i zică tu,
Cele mai mândre, care se ambiţionau, nu-i ziceau nicicum.

Femeia are socotelile ei, ea să ţină de coada cârpătorului,
Să ţină oala de mănuşă, la foc, să stea ciucită la vatră
Şi să lase politica – de asta ne ocupăm noi, asta e pentru oameni –
Femeia, ce ştie femeia?
Ea să şteargă sticla lămpii, să alinieze clondirele pe corlată,
Să fie toate drepte, aşa să tragi cu aţa,
Să te tragă, să-ţi pună ventuzele şi să nu-ţi iasă din vorbă
Că ce ştie ea?

Înainte n-o prea vedeai la faţă, că purta maramă,
Zăvelca lungă, acolo, abia-i sclipeau gleznele,
Dar o ghiceai pe-a frumoasă – şi-o furai, domnule,
O luai pe cal, şi-o făceai muierea ta, era o dulceaţă,
Dar acum pe cine să furi? Uitaţi-vă-n jur, pe cine să furi?

Altfel era viaţa, mai tacticoasă, umblai în cămaşă lungă până
Spre douăzeci de ani, că ziceau că eşti copil, la douăzeci de ani
Îmbrăcai izmenele, te-ncingeai cu brâul şi plecai după fete,
Le încântai din fluier.

Nu mai sunt rânduielile alea, treierai cu caii,
Vedeai cum se suceşte lanţul pe steajăr, la urmă-ntorceai caii,
Rămânea jos grâul ca aurul. Aveai stupi, oi,
Beai câte-un putinei de lapte bătut şi te ştergeai la gură cu mâtca,
Mâncai un geac de brânză, coceai floricele,
Nici mălaiul nu mai e
Aşa de dulce, când îl spoia mama cu cocă
Şi făcea pe deasupra flori cu lingura ,
După aia îl băga-n ţest.
Zăbicul are alt gust.
Şi vitele parcă sunt mai proaste, că ţin minte
Când se ducea mama să mulgă vacile în obor,
Viţeii, care stăteau aleşi în curte, cum o vedeau cu oala în mână
Săreau, se gudurau pe lângă ea.
Ştiţi că şi anul acesta Prica iar mi-a rămas stearpă?
Şi vitele sunt mai proaste, ascultaţi-mă pe mine.

Poţi să discuţi cu femeia lucrurile astea? Că nu poţi.
Nici copii nu mai face ca lumea,
Să-ţi umple casa, să te simţi om,
Una-două îi leapădă, zice că a râvnit la varză acră şi n-a
Găsit la repezeală şi i-a lepădat,
Ori c-a râvnit la cireşe iarna, şi de unde să ia, şi s-a stârpit,
Bazaconii – nu vor să dea-n greu,
De-aia s-a-mpuţinat lumea.
Înainte când veneau turcii pe-aici cine-i lua la palme? – câte zece-doisprezece
Săreau din câte-un copac pe turc, lui Baba Novac pe-aici îi plăcea
Să se bată cu ei, de ne lăuda şi Mihai Viteazul:
„Daţi mă, băga-i-aş la ududoi, să mai stea şi pe-acasă."

Dar discută astea cu Maria Bălii – uite-o că vine – toată ziua prin odăi – să vezi ce zice,
Că ea a stat toată viaţa cu fundu' pe cămaşă degeaba şi nici tabla
Înmulţirii n-o ştie.
- Mărie, cât fac fă, nouă ori opt? Care e, fă, capitala Portugaliei?
- Însoară-te, mă, Târziule, şi nu mai lozi aci, cu copiii,
Că ai şi-nceput să iei culoarea cerii.
- Păi găseşte-mi tu una, care să-mi placă şi să-mi pupe mâna la comandă,
Că acum o iau.
- În nădejdea aia, vezi să nu te pupe moartea rece.

Nea Marin al lui Moşu Pătru se apropia bine de cincizeci de ani,
Dar nu se hotăra să se-nsoare, toate aveau câte-un cusur,
Era poreclit Târziu, dar numai Maria Bălii îndrăznea să-i spună în faţă,
Deştept, iscoditor, cunoştea bine ce-a fost înainte pe la noi,
Avea parcă alt puls, dat cu o sută de ani în urmă,
Lăcrima sec pentru stricarea rânduielilor şi după cum citise el în
Norii de la cornul Caprii, nu era de-a bună.
Se-ntoarce lumea cu curu-n sus şi se scufundă pământul.
Casa lor bătrână, de moşneni domoli şi aşezaţi,
Intra încet în pământ.

Sunday, January 17, 2010

BASM

Geo BOGZA


Pe vremea cînd Dumnezeu umbla cu Sf. Petru, pe pămînt, într-o noapte ploioasă, au ajuns la marginea unui sat şi abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Cîini mari s-au repezit să-i sfîşie, dar numaidecît s-a auzit un glas bărbătesc întrebînd:
- Cine bate?
- Oameni buni!
Atunci omul, potolind cîinii, i-a poftit în casă, unde nevasta şi copiii abia se trezi din somn, şi a început a da porunci, dar cu blîndeţe:
- Mario, ia mai pune cîteva vreascuri pe foc. Tudore, dă fuga la fîntînă după o ciutură de apă proaspătă. Ilenuţă, ia vezi de o oliţă cu lapte proaspăt.
Şi le-a dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe şi i-au ospătat şi i-au dus să doarmă într-o odaie în care mirosea a gutuie şi busuioc…
A doua zi dimineaţa iar le-a dat să se spele, i-a ospătat şi le-a pus în traistă nişte mere cum nu mai văzuseră şi le-a urat drum bun.
Şi cum au ieşit din sat, Sf. Petru a început să se roage de Dumnezeu:
- Doamne, fă ceva pentru oamenii ăştia, că tare ne-au primit frumos!
- Ce-ai vrea să fac Sf. Petre, c-ai văzut că nu erau nevoiaşi.
- Doamne, fă ceva să-şi vadă măcar o dată sufletul!
- Să-şi vadă sufletul spui Sf. Petre?
- Da, Doamne, să-şi poată vedea sufletul, aşa cum vedem noi plopul cel de-acolo!
- Bine, Sf. Petre, a răspuns Dumnezeu, privind gînditor la satul din vale.
Iar după o vreme, în neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu.

Monday, March 30, 2009

Istorie evreiasca la Calafat

La Calafat, pe meleaguri incarcate de istorie - o datorie a inimii Conf. dr. Corneliu Sabetay - descendent al uneia dintre cele mai vechi familii evreiesti din oras - este, de patru ani, presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova. "Am acceptat aceasta onoare - ne-a spus domnia sa - nu din dorinta de a avea inca o functie sau un salariu. Am primit o datorie fata de stramosii mei, fata de tatal meu, care a fost si el presedinte al Comunitatii Sefarde din Craiova, din respect pentru munca depusa aici de Iancu Zimel, cel ce si-a consacrat 45 de ani conducerii acestei obsti, din credinta ca trebuie sa avem relatii bune cu toti cei care cred in Dumnezeu si alaturi de care am trait de-a lungul veacurilor si traim si azi". Corneliu Sabetay s-a nascut la 1 aprilie 1944. la fel ca tatal, fratele si, mai apoi fiul sau, a absolvit Liceul "Fratii Buzesti", cu media maxima in fiecare clasa, a luat licenta in medicina la Timisoara si, dupa stagii la Plenita si Bucuresti, a venit, prin concurs, in 1975, la Spitalul nr. 1 din Craiova, unde a efectuat pana acum 25000 de operatii de chirurgie pediatrica. In 1978, a devenit si cadru didactic universitar, azi avand gradul de conferentiar. Intre 1992 si 1996, a fost consilier municipal, iar din 1996, este consilier judetean. Din 1997, este membru al Societatilor de Chirurgie Pediatrica din Franta si Grecia. Calatorind pe meleagurile Olteniei, am poposit la Calafat, oras-port cu mari traditii istorice si economice din sudul judetului Dolj, situat pe malul stang al Dunarii, si care, astazi, priveste cu incredere spre viitor, in asteptarea constructiei podului, care va face legatura dintre Europa Centrala si sud-estul continentului. Am fost la Calafat, solicitati de primarul orasului, ing. Traistaru, si de Consiliul Municipal, in frunte cu distinsul director al Spitalului, dr. chirurg Stelica Voinea, si carora le multumim pentru amabilitatea de care au dat dovada si de faptul ca ne-au semnalat existenta unor vestigii ale unei vechi comunitati evreiesti, care a existat si in acest spatiu romanesc. Impreuna cu dansii si cu multi alti prieteni din oras (ne luam libertatea de a-i numi astfel), am pornit pe urmele trecutului acestei vechi comunitati. "Oriunde se asaza zece familii de evrei - spunea candva profesorul M. Staureanu -, prima lor grija este de a-si cladi o scoala, o sinagoga si de a cauta un loc pentru casa eterna". In Calafat au existat toate aceste institutii. Intr-o lucrare monografica despre Calafat, scrisa de un fost primar al urbei, I. S. Dragulescud, este mentionat faptul ca, in 1897, a fost ridicata o sinagoga slujita de un rabin si un ceaus. Constructia acestei sinagogi a costat 16000 lei, suma provenita din donatiile comunitatii israelite locale. Despre existenta scolii israelite aflam din traditia orala. Constantin Resteanu, avand venerabila varsta de 91 de ani, coleg la scoala romaneasca cu fii de negustori evrei, isi aminteste ca acestia urmau, in paralel, cursurile scolii israelite situata pe B-dul Tudor Vladimirescu, in curtea scolii aflandu-se si sinagoga. Dupa alte surse, o casa de cult evreiesc se afla construita pe strada Jiului. Despre caracterul si atitudinea morala a acestor negustori aflam tot din traditia orala. Croitorul Mateescu St. Aur isi aminteste cu nostalgie de vremurile cand lucra pentru negustorii evrei: "... evreii erau cinstiti, nu-mi amintesc sa fi fost implicati in procese. Daca intrai la ei in pravalie in zilele de luni, cand faceau 'saftea', plecai cu cele trebuincioase la un pret redus sau pe datorie". Mai aflam ca Solomon, cerealistul, a adus la Calafat 30 de perechi de boi pe care i-a dat taranilor pe datorie. Evreii se indeletniceau cu comertul cu cereale, cu manufactura, erau ceasornicari, bijutieri. Femeile evreice erau casnice. Cat priveste portul - se imbracau decent, nu se deosebeau de ceilalti. La recensamantul din 1918, gasim urmatoarele nume de origine evreiasca: Iacob Elias (2), Emmanuel Magder (3), Iancu Moise (4), Ona Calef (2), Rubi Jarchy (4), F. Pincas (1). La recensamantul din 1930, s-a constatat o crestere a comunitatii, care ajunsese la 56 de persoane. Iata cateva nume care s-au tiparit in memoria locala: Rubi si Sandu Jarchy - manufacturieri; Jani - cerealist; Solomon - cerealist; Avram Simon - negustor; Moscu Lewi - negustor, avea si proprietati (casa in care a locuit se afla si astazi pe B-dul Tudor Vladimirescu). Existau de asemenea, case de cereale reprezentate de evrei: Casa "Draichus-Zeiner", Casa "Dulman-Blanck". Alte nume de care isi amintesc octogenarii din Calafat: Marcel Calef, Adolf Klein, Yahnick, Alagem Elias, familia Halm, fratii Bernardt. In memoria locului s-a pastrat si denumirea de "Dealul Ovreiului", astazi o ridicatura de pamant aflata la intrarea in Calafat dinspre Ciupercenii Vechi. Dovada cea mai edificatoare a existentei unei comunitati evreiesti la Calafat ne-o ofera monumentele funerare din cimitir. De cateva secole, isi odihnesc osemintele in cimitirul evreiesc oameni care au trecut in eternitate ca eroi, ca personalitati reprezentative ale Calafatului sau ca oameni simpli care vin din istorie, care au avut o identitate, numele de pe pietrele monumentale dezvaluindu-ne, in buna masura, originea lor sefarda. Datorita trecerii timpului, din cele circa 60 de monumente, o mare parte au fost deteriorate, ele necesitand lucrari de restaurare, pentru care am solicitat ajutorul Primariei orasului Calafat. Cu ocazia "Zilelor Europene ale Culturii Iudaice" (2000), organizate de catre F.C.E.R., in cadrul Muzeului de Istorie a Evreilor, din Bucuresti, s-au adus dovezi, sustinute prin documente de arhiva, despre rolul benefic al comunitatilor evreiesti pentru poporul roman; cele prezentate de noi inscriindu-se ca o pagina de istorie comuna ce configureaza un colt al unui judet - judetul Dolj. Conf. dr. Corneliu Sabetay, presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova Lucica Anghel, studenta anul IV, Universitatea din Craiova, Facultatea Filosofie-Istorie-Geografie

Saturday, March 28, 2009

Mişcarea Conservatoare

Email This Post Print This Post

Miscarea Conservatoare
Consecventă liniei sale politice, Mişcarea Conservatoare ia act cu profundă îngrijorare de faptul că procedurile parlamentare au intrat în faza finală, iar România, prin semnătura preşedintelui său, va adopta fără nici o rezervă o constituţie europeană uşor coafată, subordonându-şi întreaga politică internă şi externă megastatului european. Departe de a ne lăsa amăgiţi de retorica triumfalistă a clicii de politicieni corupţi care nu mai conduc de multă vreme ţara în numele românilor, ci în numele Ocultei economico-financiare care guvernează bătrânul continent, noi atragem atenţia asupra faptului că acest act nu face nimic altceva decât să consfinţească, de drept, ceea ce, de fapt, s-a petrecut, deja. Practic, guvernanţii noştri nu mai administrează decât propriile lor interese. România nu mai are bănci, nu mai are resurse minerale, nu mai are industrie, nu mai are agricultură. Capitalul românesc este ca şi inexistent, toate activităţile economice fiind dependente de interese străine.

De aproape douăzeci de ani, nu facem nimic altceva decât să ne subordonăm interesele naţionale unor proiecte din care nu vom câştiga decât calitatea de sclavi moderni, manevraţi fără scrupule, de o adunătură veroasă, prin foame, frig şi spectrul pierderii locurilor de muncă la cea mai mică împotrivire. În tot acest interval de timp, diabolicul sistem al mondializării a făcut asemenea progrese, încât numai cu greu i se mai poate împotrivi cineva. Prin recentele legi privind înregistrarea şi stocarea traficului de telefonie şi al comunicaţiilor de pe internet, sau introducerea biocipurilor pe documentele de identitate, statul totalitar european şi-a asigurat controlul total al tuturor pârghiilor de putere. Ni se vorbeşte despre democraţie, dar drepturile şi libertăţile noastre sunt, deja, de domeniul trecutului, aparatul de stat devenind jandarmul prin care naţiunea este ţinută sub un control sever. Mişcarea Conservatoare este singura formaţiune politică în măsură să spună răspicat că românii nu trebuie să-şi mai facă nici un fel de iluzie. În comparaţie cu ce ni se pregăteşte, sinistra orânduire comunistă ni se va părea o joacă de copii debili. În aceste condiţii, se pune întrebarea firească dacă mai există soluţii. NOI CREDEM CĂ DA. IATĂ NUMAI CÂTEVA DINTRE ELE.

1. Sancţionaţi politica trepăduşilor din aşa-zisa noastră clasă conducătoare –aşa îşi spuneau şi comuniştii – prin totala neprezentare la urne cu prilejul viitoarelor alegeri europene.
2. Nu vă prezentaţi la urne nici la alegerile prezidenţiale şi organizaţi întreaga gamă de proteste posibile împotriva politicii criminale a administratorilor intereselor străine care îşi spun guvernanţi.
3. Refuzaţi să vă supuneţi directivelor europene aberante. Victoria, fie şi parţială, a crescătorilor de animale care şi-au apărat drepturile în stradă arată că încă nu este totul pierdut. Protestele de stradă îi înspăimântă, aşadar, organizaţi altele, uniţi-vă, români, în faţa Fiarei Totalitare.
4. Folosiţi toate pârghiile juridice pentru a vă câştiga drepturile şi treceţi la ample acţiuni de nesupunere civică. Cei care ne conduc nu mai au nici un fel de legitimitate, fiind votaţi de mai puţin de jumătate din populaţie. Ei nu se mai reprezintă decât pe ei şi pe stăpânii lor fără chip, ascunşi în spatele unor uriaşe conturi bancare de prin diverse paradisuri financiare. Faceţi-i să afle că nu pot rezista în fotoliile lor confortabile decât dacă noi, masa umilită a României profunde, plătim impozitele care îi îmbogăţesc.
5. Mişcarea Conseratoare recomandă organizarea unei greve fiscale generale, care ar paraliza în doar câteva săptămâni întregul sistem.
6. Trebuie procedat în aşa fel, încât actuala scursură autointitulată clasă politică să dispară. În momentele grele ale istoriei, românii au găsit întotdeauna soluţii, iar conducătorii de astăzi pot afla că nu sunt veşnici şi că nu au monopolizat întreaga inteligenţă a naţiunii, ba, dimpotrivă, au favorizat domnia absolută a ipochimenilor care s-au ajuns fără merit şi ştiinţă de carte, doar prin hoţie şi crimă. AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

CANCELARIA MIŞCĂRII CONSERVATOARE

Tuesday, March 17, 2009

Masuri pentru perioada de criza

Cristian Pascu, esti abil in manipularea sentimentelor si inducerea informatiilor tendentioase. Traiesc printre cei ca tine si stiu cit sinteti de parsivi. Ceea ce spui tu nu este adevarat si vrei sa prezinti mincina drept adevar. Exista dragi cititori comunitati izolate mai mult sau mai putin, eu traiesc intr-una dintre ele, exista oameni care au facut trecerea de la o societate bazata de competitie, profit, risipa, la comunitate bazata pe viata de familie si intrajutorare reciproca. Asa am supravietuit de mii de ani pina cind elitele au realizat ca progresul nu poate merge la infinit si cresterea populatiei duce la diminuarea placintei lor. Atunci au inventat tot felul de scenarii apocaliptice la care tu si altii puneti botul si le faceti jocul. Societatea de consum a poluat riul copilariei tale si antidepresivele recomandate de nevestelor care nu au inteles ca nasterea unui copil nu e o obligatie ci un dar de la D-zeu. Care benzina, care carduri, dar ce o sa faca stranepotii tai cind nu vor mai avea nimic decit haos si poluare? Care spital? Alea privatizate care iti recomanda suicidul asistat pentru ca nu au BANI nici dupa ce au disponibilizat 70% din personal dupa ce acum 10 ani spuneau ca ei sint solutia relansarii sistemului medical, educational? Tu sustii societatea actula care duce intreaga umaniatate la dezastru? Tu spui ca sint utopii? Imi este greu sa nu iti spun Sitir Satana, spurcaciune cu toata modernizarea voastra! Pune mina pe o carte, iti recomand Alan Wiesman si vei vedea cum ati distrus lumea si nu vreti sa lasati ciolanul nici in ultimul moment. Nimeni nu are nevoie de voi stirpiturile Iadului ce sinteti.

Felicitari Gigel Chiazna pentru compilatie ai adunat suficiente informatii pentru a mai spune si tu orbilor cu 3 rinduri de solzi pe ochi ceea ceea ce trebuiau ei sa caute singuri si sa afle.

Friday, March 13, 2009

Ascultare, cui?

Nicolae Zeriu

De la cei mai de jos functionari ai statului, pana la mass-media care ne-arata zilnic ce ponoase trag cei care nu-i dau ascultatre, suntem indemnati sa ne supunem si sa fim cuminti, daca nu vrem sa ne atragem un control, o amenda, o ancheta penala, sau chiar ani grei, in puscarie.

Fireste, toate aceste amenintari sunt indreptate impotriva noastra, a oamenilor obisnuiti, care nu avem averi de milioane de euro, apartenenta la vre-o loja oculta satanica sau la serviciile secrete si influenta politica pe care acestea le confera, intr-un sistem nereprezentativ si corupt.

Suntem fortati sa jucam un joc ale carui reguli strambe sunt indreptate impotriva noastra, “facand frumos” unor mici si mai mari ticalosi, de dragul de-a ne intoarce acasa in sanul familei, pentru a-i injura la un pahar, pe cei care ne fac viata amara.

Suntem dispusi sa toleram incalcari si abuzuri intolerabile, pentru a ne conforma idioatei si ticaloasei expresii: “capul plecat, sabia nu-l taie”.


Astfel, rabdam cozi pentru a plati taxe oneroase, ghisee la care ne inclinam din mijloc, oameni ai legii a caror singura lege este faradelegea, aratand respect cel putin pe fata unor lichele securiste si progeniturilor lor, indivizi a caror unica pretentie la respectabilitate o constituie largimea pungii, inaltimea vilei si latimea limuzinelor din goana carora ne stropesc, sau calca.

Acestia sunt cei care, in loc de a tremura de frica noastra, asa cum au facut-o in ‘89-’90, uitand de-atunci de ea, au acumulat prin manipulare, jaf si vanzarea averii nationale, adevarate comori. Prin controlul pozitiilor cheie, ei se asigura ca tot ce misca-n tara asta, se face daca nu in folosul lor vadit, cel putin astfel incat sa nu ii deranjeze. A venit vremea sa le fie iarasi frica.

In fond, nu noi le datoram ascultare celor ale caror salarii le platim, ci invers.

Intr-un interval de timp neasteptat de scurt, servitorul public face iarasi pe seful cu stapanii sai, mai arogant si dispretuitor decat ii sade bine chiar si unui stapan adevarat.

La nivelul de sus, ne tradeaza unui imperiu strain si ostil, la cel mijlociu, fac temenele celor mai mari, pe cand celor de jos, nu le ramane decat sa le slujeasca, asuprindu-ne pe noi.

In fond, ce poate fi mai important, decat pastrarea serviciului, chiar si asa ingrat cum este?

In tot acest timp, suntem bombardati intr-o adevarata campanie de denigrare a tot ceea ce ne face pe noi Romani, cu initiative si diatribe virulente lansate impotriva Celui Caruia Ii datoram intreaga noastra ascultare si a slujitorilor Lui.

De la campania impotriva icoanelor in scoli, la neincetatele atacuri ale unui CNSAS devenit politie politica, la veritabilele linsaje mediatice pe care niste proteveuri si antene impanzite cu alogeni le-au lansat impotriva Bisericii noastre strabune, cu toate traditiile ei minunate.

Cand ati urmarit ultima oara o “stire”, in care un mare hram sa nu fi fost raportat ca o “imbulzeala” a unor superstitiosi ridicoli? Cand ati vazut un credincios cult, inteligent si bine imbracat, intervievat la fata locului? Nu-i vaneaza cumva reporterii pe cei care avand credinta curata, nu o pot exprima in chip coerent?

De ce se infig camerele de luat vederi si frumuselele, dar nestiutoarele reporterite, numai ca sa prezinte multimile binecredinciosilor ca gloate necivilizate, cuviosenia fata de sfinti si moastele lor, ca obscurantism si asteptarile la aghiazma mare si agapa frateasca de la sfarsit, ca o adunatura care da din coate ca sa ajunga ?

I-ar duce capul pe unii botezati in credinta sa faca asta, daca nu li s-ar impune de undeva, de sus?

Printr-un conglomerat de televiziuni, ziare si posturi radio, a caror adevarati stapani se afla inafara, liantul natiunii noastre este diluat, esenta noastra otravita, iar fiinta Romanului indepartata de adevarul care l-a creat.

Cum se compara “Eu sunt calea, adevarul si viata” cu “valorile UE, alianta NATO, si spatiul Schengen”?

Cum se face ca pentru a le dobandi pe astea din urma, suntem fortati sa renuntam la Cel dintai?

De cand au devenit guvernantii nostri, niste lachei ai unora care ne vrajmasesc de moarte, in loc de a ne reprezenta pe noi - De ce ii toleram?

Cand cei care pretind ca ne reprezinta, s-au dus cu arme si bagaje, la dusmanii nostri, cui se cuvine sa dam ascultare? Cand legile pamantesti sunt date de un parlament pus pe capatuiala, semnate de un presedinte tradator si aplicate de niste functionari corupti, se cade oare sa ne conformam, sau firesc ar fi sa le comparam legilor ceresti, respingandu-le pe cele care nu sunt modelate dupa ele?

Datoram noi supunere unor nemernici care ne tradeaza, sfideaza si batjocoresc, sau Celui care ne-a facut, ne iubeste si ne doreste intru imparatia Lui?

Normal ar fi ca cei pe care ii alegem, sa oglindeasca poporul care i-a ales, dar anormalul a devenit noua stare de lucruri, pe care noi o acceptam, din inertie si indiferenta.

Daca nu vrem sa devenim un biet ingredient in supa scarboasa a globalizarii masonice, este imperativ sa ne regasim carma si impreuna cu ea, carmaciul.

Mesajul este scris in inimile fiecaruia dintre noi, cei ce-am fost botezati in numele Lui.

De ce-am permite ca el sa fie sters, de niste lozinci ordinare, scornite de unii care urandu-L pe El, ne urasc si pe noi, fiii Lui?

Nu avem noi mai multa minte de-atat? S-au ispravit barbatii care sa-si apere neamul cu sabia si s-au istovit femeile lor intr-atat, de nu mai pot da nastere pruncilor, pe care sa-si bazeze neamul si familia, viitorul?

Au devenit puii de vulturi niste ciori nenorocite, numai prin repetitia unor mesaje otravite, scrise-n limba noastra?

“Acum ori niciodata, croieste-ti alta soarta, la care sa se-nchine, barbarii tai dusmani”.

(preluat de pe altermedia)

Saturday, March 07, 2009

BOR

de ce asteptati de la BOR sa faca ce voi stiti ca nu vor face? Veti fi satisfacuti cind peste 2 ani totalitarismul va fi instaurat complet? Nu ei vor suferii cel mai mult ci tot voi. Ei au scuza intodeuna ca daca ar fi mai transanti ar atrage institutia spre distrugere si undeva poate au dreptate. Fiti voi flacara iar ei (BOR) vor fi lumina care va va calauzi. Altfel facem servicul strainilor si ne distrugem singuri ceea ce avem mai sfint.

Friday, March 06, 2009

Oamenii care tund iarba

se vede ca evanghelismul sectant occidental patrunde cu viclenie pe acest portal. Bucurati-va fratii ortodocsi romani, occidentul depravat si corupt este in agonie. Falsa lor credinta in Hristos este credinta in $$$. Asta este religia lor adevarata iar acum institutiile lor se clatina. Ei fug acum si cauta adapost si la romani.
Noi stim cine sint ei chiar daca vin in blana de oaie.

Ei sint criminalii umanitatii ei au secatuit si otravit pamintul, aerul si apele.

Ei sint oamenii care tund iarba.

Ei sint cei care va vor binele atunci cind nu aveti nevoie decit de binecuvintarea Domnului.

Monday, January 26, 2009

Timpul gresit

nu am vazut nici un judeo-crestin sa protesteze impotriva folosirii calculatorului, internetului, telefonului (fie el mobil sau fix) caselor de marcat care nu mai permit (furtul din gestiune al amarastenilor) a automobilului de servici al preotului al televizorului si multe alte "instrumente diavolesti si pierzatoare de suflet".
Dar daca duhovnicul va va spune ca "hai mai facem si noi o concesie mica, deh ce sa facem ne schimbam si noi cu lumea" atunci vom merge iarasi in ...Rai. De data asta ne-a spus-o El ca e permis. Depinde de cotatia de la bursa. Asadar observati bine ca venitul unor este direct proportional cu aparitia "satanei". Cum ar spune maimutica scote castanele din foc cu mina altuia. As fi curios citi ar refuza implantul atunci cind vor sti ca copii lor nu vor putea sa intre intr-o scoala "safe" si vor prefera sa isi trimita copii la o scoala de periferie unde sint liberi sa moara orcind la alegerea unui descreierat. Citi nu vor implora implantul atunci cind nu vor putea cumpara cele necesare vietii? Citi refuza azi sa faca tranzactii online doar pentru ca nu e sigur si e un risc? Preferi cash sa platesti la ghiseu? Care ghiseu? Acolo e robotul !!! NU e tipenie de om in toata cladirea !! Oamenii se lupta cu fortele Raului pentru "linistea ta". Realizati si voi ca aceste lucruri sint pentru o alta lume pe care arhitectii au desenat-o nu pentru noi ci pentru clonele noastre. Acum se testeaza piata si rezultatul este pozitiv ca intodeauna. Progresul tehnologic este implementat cu ptina rezistenta la prima strigare dupa care (dupa ce da acordul popa si coana Veta din colt care are cipul si nu si-a pierdut sufletul) toti o sa zica uite eu m-am vaccinat si nu mi s-a intimplat nimic. Parintele Iustin Parvu are dreptate, toti il iubim (respectam) dar lumea pe care am construit-o e mult mai complexa. Eu il urmez la Manastire Petru Voda veniti si voi romani sa fim daca nu o suta de mii de credinciosi macar 1000 intr-o saptamina, iar in urmatoare luna sa fim zece mii. Nu, de ce? Nu va e credinta destul de puternica. Tehnologia e disponibila si e doar problema de cind va incepe sa fie implemantata. Mai asteptati un pic pin la pensie sau pina cresc copii? Mi-e teama ca este chestie de mamaliga aici! Si pierdere de vreme. Asteptati pina veti fi "diagnosticati" cu o boala de ei inventata sau masina teleghidata se va ciocni de parapet? NU, o sa veniti in jurul lui IP fara TCP hahaha (sau la Putna) sau in P-ta Universitatii si ce credeti ca o sa faceti 100,000 de "huligani" drogati si prostituate, inadaptati certati cu legea? Oamenii de bine vor sa-si vada de servici (care il mai au inca) si se vor plinge ca le tulburati viata (intirzieri, perturbari de trafic). Fratii vostrii crestini! In zadar vorbeste IP ca nu sint urechi sa auda si minte sa intelega. Unitatea vine numai in momente de criza culturala ori in Romania cultura autentica a poporului e pierduta sau compromisa. Pseudocultura face ca sa nu mai stea 3 pe un loc mai mult de 1 ora. Multe comentarii pe acest site sint ale unor oameni care stiu ce vorbesc si pe deasupra stiu mai ales ca vor ramine in baza de date ani de zile la dispozitia inchizitiei moderne. Nu numai la recenta legea idioata ma refer ci la toate ce au fost si vor fi decind acest mijloc de manipulare/informare in masa a intrat in casele noastre. Ele sint cunoscute si publicate in mii de carti dar omul "modern" a uitat sa citesca si astfel ii usureaza sarcina lui Montag. Este poporul roman unit in jurul unui crez atit de puternic incit sa respinga "avantajele" lumii. S-a vazut ca NU. Alegerea a facut-o poporul roman. Sa spunem acum ca nu vrem sa mergem pe drumul lor nu este decit tradare, dupa ce ai cheltuit banii sa spui eu acum vreau altceva sa fac.

Sunday, June 08, 2008

Justin Parvu, egumenul manastirii cu hramul Sfintii Arhangheli, Petru Voda - Neamt

SCRISOARE DESCHISĂ
CĂTRE SFÂNTUL SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
3 Iun 2008
În atenţia Preafericitului Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Preafericite Părinte Patriarh,
Cu fiască supunere dar şi cu adâncă îndurerare vă adresez această scrisoare eu, nevrednicul şi cel mai mic între slujitorii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică.

Un fapt cutremurător a zguduit şi a derutat întreaga ortodoxie românească. Faţa ortodoxiei s-a pătat astăzi ruşinos, printr-un fapt unic în ultimii trei sute de ani de dăinuire a Sfintei noastre Biserici, prin gestul neortodox al fratelui nostru de suferinţă, Înalt Preasfinţia Sa Mitropolitul Nicolae Corneanu. Şi dacă actul necanonic al uniaţiei din Transilvania de acum trei secole a îndurerat ortodoxia, acum şi mai mult, din moment ce atunci poporul nostru suferea greaua asuprire străină, iar acum - nesiliţi de nimeni - ne facem părtaşi ereziei papistaşe.
Preafericirea Voastră, nu sunt eu în măsură şi nu îndrăznesc să reamintesc unui întâistătător al Bisericii sfintele canoane şi predania sfintei noastre Biserici Ortodoxe. Le cunoaşteţi şi vi le însuşiţi, de asemenea, prea-bine. Însă mă mustră cuvintele ferme ale marelui între sfinţii şi patriarhii noştri, Sfântul Ioan Gură de Aur, luminătorul a toată lumea, când spune: "Să nu fim părtaşi faptelor necurate ale întunericului, ci mai degrabă, mustraţi-le pe faţă" - şi nu pot să tac, văzând cum un înalt mitropolit al nostru, vechi de zile şi cu atâta experienţă, se împărtăşeşte cu cei ce au apostat de la dreapta credinţă. Aici, după cum bine-ştiţi, se încalcă grav canonul 46 apostolic, care spune clar: "Episcopul, sau prezbiterul, ereticesc botez primind, sau jertfă, a se caterisi poruncim. Că ce conglăsuire este lui Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul?" De asemenea, canonul 45, care spune: "Episcopul, sau prezbiterul, sau diaconul, împreună cu ereticii rugându-se, să se afurisească numai; Iar de au dat lor voie ca unor clerici a lucra ceva, să se caterisească". Dar nu numai atât. Se ştie că uniatismul şi, prin urmare greco-catolicismul, a fost nu numai un atentat asupra purităţii sfintei noastre ortodoxii, ci a fost un atentat şi asupra fiinţei şi unităţii neamului românesc. Un astfel de gest al unui mitropolit ortodox nu face decât să reînvie această neagră pagină din istoria poporului nostru.
Poporul nostru, de-a lungul istoriei, a ştiut să convieţuiască paşnic cu toate religiile lumii, însă nu a acceptat niciodată ştirbirea propriei credinţe. Noi am nădăjduit că acest dialog ecumenic, pe care Biserica noastră îl poartă de la o vreme încoace, să fie rodnic, paşnic şi fără apostazii. Dar iată care sunt roadele lui acum. Acest gest nu face decât să ducă la scindare şi nicidecum la o unitate întemeiată în adevărul Sfinţilor Părinţi.
Dureros, Preafericirea Voastră, foarte dureros. În istoria Bisericii noastre au mai fost căderi ale clerului nostru, cum s-a întâmplat în perioada uniaţiei, când 80% din preoţi au acceptat compromisul, lepădându-şi sfânta lor credinţă. Să nu creăm ca şi atunci sminteală în rândul credincioşilor noştri.
Preafericirea Voastră, acum când neamul nostru este din nou ameninţat cu destrămarea, când Transilvania, Bucovina şi Basarabia sunt atât de râvnite de cei răuvoitori şi răucredincioşi, când peste ortodoxia noastră au năvălit fel şi fel de obiceiuri păgâne, cum ar fi homosexualitatea, avorturile, când sfintele icoane nu mai au loc în clasele copiilor noştri, vă rugăm, pentru sângele atâtor mucenici şi martiri ai neamului nostru, vărsat pentru apărarea credinţei şi a acestui neam, să luaţi atitudinea necesară, ca acest episcop să fie pedepsit, nu după părerea mea, ci în conformitate cu canoanele şi predania Sfinţilor noştri Părinţi, spre pocăinţă şi îndreptare şi spre lauda sfintei noastre Biserici. În puterea Sinodului pe care îl păstoriţi stă să nu lase să se sfărâme unitatea Bisericii noastre.
De aceea vă rog, Preafericirea Voastră, să supuneţi atenţiei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române această problemă, cât mai urgent, în cadrul discuţiilor ce vor avea loc în prima şedinţă a Sfântului Sinod. Această situaţie nu suferă amânare. Nu lăsaţi ca turma să se destrame şi mânia lui Dumnezeu să vină asupra acestui neam.
Cu plecăciune şi adânc respect,
Protos. Justin Pârvu
1 iunie 2008
Prăznuirea Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful
Prea Fericirii Sale, Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române


Sunday, March 23, 2008

Central European Media Enterprises

Limbajul de mahala , propriu pana nu de mult ghetoului si penitenciarelor a invadat limbajul comun o data cu explozia de manele . Muzica de petrecere mai mult sau mai putin tiganeasca se canta pe aceste meleaguri de mult timp , insa de cativa ani se petrece o actiune voita ( dar neconstientizata de multi ) de dezromanizare si imbecilizare a maselor ( de care voi vorbi cu alta ocazie , facand parte dintr-un proiect mai amplu , la nivel global de cimentare in material si indepartare de Dumnezeu a individului ) .Manelizarea societatii romanesti este una din cele mai distructive si eficiente actiuni de stricare a acestui neam . Acele cuvinte nu sunt tocmai goale de continut , ele reprezinta o rasturnare a valorilor reale si indeamna la razbunare , mandrie , goana dupa bani , desfranare .
Manelizarea a inceput cand CNN , trambita politicii corecte mondiale , a criticat autoritatile romane ca tiganii nu-si pot exprima “ creatiile artistice “ in mass-media de la noi . Imediat PRO TV s-a aliniat si a inceput o intensa promovare a “ artistilor “ si a subculturii lor .
CNN , a fost fondat de catre Ted Turner , cel ce numea crestinismul ca fiind religia invinsilor iar pe opozantii avortului prin absortie ii poreclea “ bozos “( prosti , incompetenti , mascarici ) . Ultima remarca se explica prin apropierea sa de familia Rockefeller ( se stie ca John D. Rockefeller III a finantat enorm miscarea pro absortie ca principala componenta a family planning , politica a Population Council infiintata de el ) .
Interesant de studiat este site-ul :
http://www.synergos.org/universityforanight/03/remarks.htm
Cat despre PRO TV , sa vedem cine ii este stapanul :RONALD Steven LAUDER
Controleaza Central European Media Enterprises and Israeli TV.
In 1987, d-nul Lauder a intemeiat Ronald S. Lauder Foundation , ce se dedica reconstructiei comunitatilor evreiesti din centrul si estul Europei .
De asemenea , numele sau este legat de numeroase organizatii civice :
Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations
Jewish National Fund
World Jewish Congress
American Jewish Joint Distribution Committee,
Anti-Defamation League ( chestiuni de defaimare si discriminare ale evreilor )
Jewish Theological Seminary ( unul dintre centrele academice si spirtituale ale iudaismului conservator )
Brandeis University
Abraham Fund
FAMILIA LAUDER
D-nul Lauder este fiul cuplului Estée Lauder si Joseph Lauder . De asemenea , este fratele mai mic al altui domn deosebit , Leonard Lauder . Putem face referire si la fiica sa , d-na Jane , maritata cu d-nul Kevin Warsh .
Geniala d-na Estée Lauder , nascuta intr-o familie de imigranti evrei din Ungaria , a fost fondatoarea , impreuna cu sotul sau , al gigantului in cosmetice Estée Lauder Companies .
D-nul Leonard Lauder , este seful megacompaniei mamei sale .
Valorosul tanar domn Kevin Warsh este membru al consiliului de conducere al guvernatorilor Federal Reserve System , nominalizat fiind de catre George W. Bush
http://saccsiv.weblog.ro/

Wednesday, December 19, 2007

Octavian Paler

„Îmi iubesc ţara doar atunci când nu mă uit la televizor şi nu merg pe stradă!” Octavian Paler

Tuesday, November 28, 2006

I.L. Caragiale - "Noi şi Biserica"

Încă de mult, lumea noastră românească nu mai merge la biserică. Oamenii de sus, de mijloc şi de jos au uitat de mult cărarea ce duce la locaşul icoanelor. Boieri, ostaşi, meseriaşi, negustori, dascăli, slujbaşi, mari şi mici s-au lepădat de datoriile către legea lor creştinească – toţi sunt astăzi liber–cugetători. Şi, fireşte, dacă dumnealor sunt astfel, trebuie şi femeile dumnealor să fie astfel, adică liber-cugetătoare; şi, prin urmare, cum ar putea să fie copiii dumnealor astfel decât mamele, adică liber-cugetători! Dar să nu exagerăm! Boierimea, ostaşii şi slujbaşii, deşi liberi-cugetători, tot mai merg uneori să audă, dacă nu chiar să asculte, Evanghelia – anume când M. S. Regele se duce cu ceremonialul obicinuit, la zile mari, ori la Mitropolie, ori la Sf. Nicolae-n Şelari, ori pe malul gârlii la Bobotează. De altă parte, tinerimea şi damele se abat uneori la câte o biserică high-life şi spre cinstea lor, trebuie să mărturisim că sunt pătrunse de tot respectul cuvenit casei Domnului: atât tinerimea cât şi damele se prezintă acolo cu toată-ngrijirea. Atât numai că vorbesc cam tare. O fi aceasta bine sau rău – că s-a lăsat adică lumea noastră de biserică – nu o spune, căci n-am în această privinţă nici o părere hotărâtă. Poate, după cum unii, să fie bine; poate că lipsa de aplecare spre religie să fie dovada unui spirit care se emancipează lesne de ideile învechite şi devine astfel mai susceptibil de idei noi, de progres intelectual şi moral.Poate, dinpotrivă, după cum zic alţii, să fie de rău; poate că lipsa aceasta să fie dovada unei porniri la descreierare, la o scădere, la o înjosire progresivă intelectuală şi morală, la o din ce în ce mai mare pierdere a omeniei. Nu ştiu deocamdată cine să zic că au dreptate – pesimiştii ori optimiştii; trebuie să mă gândesc mult la această întrebare. Dar până s-ajung a-mi da un răspuns, voiu să comentez aici, în fuga condeiului, câteva observaţii, pe cari le fac de mult. Pe câtă vreme bisericile noastre ortodoxe româneşti părăsite de credincioşi, mai ales în Capitală şi-n oraşele mari, decad pe văzute; pe câtă vreme toaca şi clopotele noastre fac sgomot de-a-surda, ne mai aflându-se urechi care să le înţeleagă glasul şi chemarea; pe câtă vreme o biată prescură şi câteva linguri de vin ajung unui trist altar pe mai multe duminici – ce se-ntâmplă în altă parte? Ia să vedem. Treceţi, vă rog, foşti creştini ortodocşi, astăzi liber-cugetători, treceţi duminică dimineaţa pe la frumoasa catedrală catolică a Sfântului Iosef, pe la biserica protestantă şi pe la cea calvină; treceţi, vă rog, foşti creştini ortodocşi, compatrioţii mei, liber-cugetători astăzi, treceţi vineri seara pe la sinagogile mozaice – şi vedeţi ce se petrece acolo, în acele locaşuri clădite de oameni pentru adăpostirea sintei credinţe în Dumnezeu, lăsate lor de la moşi strămoşi. Vedeţi, ce de lume! Ce de oameni, ce de femei şi de copii! Priviţi-i! Bogaţi şi săraci, voinici şi neputincioşi, tineri şi bătrâni. Sunt între ei învăţaţi deosebiţi şi oameni de rând, fiinţe, pe drept ori nu, mândre şi fiinţe umile, oameni cu griji sdrobitoare şi oameni fără nici o grije; toţi vin acolo să se roage împreună Lui, cum I s-au rugat şi părinţii lor şi să-nveţe pe copii lor a se ruga cu dânşii. Sunt între ei bravii şi cuminţii Germani, Francezii cei subţiri la minte şi nobilii Italieni, şi alte neamuri strălucite ale Europei şi îndrăzneţii Unguri şi neînduplecaţii Evrei. Intraţi, foşti creştini ortodocşi, astăzi, liber-cugetători; intraţi după aceşti credincioşi în sfântul, pentru ei, locaş. Ascultaţi cum răsună, legănându-se-ntre-nalte bolţi, acele cântări înălţătoare în slavă. Ia uitaţi-vă cum, cu capetele plecate, se lasă acei oameni pătrunşi de binefacerea A-tot-Ţiitorului. Vedeţi voi, cari sunteţi totdeauna posomorâţi, cum, după ce s-au împărtăşit de acea binefacere, ies toţi cu feţele senine şi vesele. Şi dacă, liber-cugetători, nu mai puteţi crede în Dumnezeu, căci nu mai sunteţi în stare să-L vedeţi, pe El care s-arată pretutindeni, afară decât în sufletul vostru, nu puteţi crede nici măcar în ce vedeţi la aceşti semeni ai voştri? Nu înţelegeţi voi, cari tot vă plângeţi de slăbiciunea “noastră” faţă cu ei, ce întăriţi ies după ce s-au rugat şi au primit binecuvântarea? Şi dacă nici atâta nu-nţelegeţi, nu v-aduceţi aminte barem de o vreme nu tocmai depărtată, când părinţii nori, cari dorm sub umbra crucii, cunoşteau izvorul acelei întăriri binefăcătoare şi ştiau să s-adape la el? Părinţii voştri! Prăpastie de vreme nemăsurată între ei şi voi! Mii de mii de ani de va fi trecut de la viaţa lor până la a noastră şi tot nu li s-ar fi şters mai bine din inimile copiilor, pomenirea şi dragostea şi evlavia şi felul. Ei au crezut şi s-au închinat şi sufletele lor găseau mângâiere şi tărie în închinăciune. Noi nu ne mai închinăm fiindcă nu mai credem. Sufletele voastre nu mai au nevoie de mângâiere; inimile noastre nu mai au nevoie de tărie, fiindcă sunt de piatră şi din piatra aceasta scăpărăm scânteile liberei-cugetări, noi românii, foşti ortodocşi, cari suntem mai deştepţi, mai luminaţi, mai mândri, mai puternici decât toate neamurile lumii. Închină-se Asia – bătrână înţeleaptă şi nobila şi ingenioasa ei fiică Europa! Închină-se Africa, cu toate negrele ei seminţii! Închină-se iscusita Americă! Noi – nu ne închinăm. Închină-se nerozii! Filosofia noastră se pune mai presus de nevoia înţelepciunii! Clopotele – sgomot! Icoanele – fleacuri! Credinţa – moft!Închiză-se bisericile, surpe-se zidurile lor! Părinţii noştri cari le-au zidit erau nişte barbari, nişte primitivi, fără nici o cultură serioasă; ei nu aveau spiritul de examen. Noi suntem oameni moderni. Mătură-se dărâmăturile bisericilor, ca să se deschidă locuri largi, pieţe vaste, pe cari, după cerinţele progresului, să se zidească oţeluri măreţe şi cluburi politice, teatre de varietăţi şi burse de comerţ! Şi nu care cumva să-ndrăznească a ridica glasul cineva! În cazul cel mai bun pentru dânsul ar fi un om ridicul. E destul că biserica e tolerată! Un slujitor al altarului, când stetea sub loviturile unei cumplite prigoniri, unei năpăstuiri strigătoare la cer, izgonit şi maltratat ca odinioară Sf. Ignatius al Cosntantinopolei, mi-a spus cu adânc amar: Nu le e frică, fiule, de bătaia lui Dumnezeu? Nu, părinte, i-am răspuns; nu e frică nimănui de bătaia cui nu crede că este. Ai uitat că ai de a face cu o lume care nu crede în Dumnezeu? Cu o lume căreia nu i-a fost frică să prefacă în puşcării locaşurile sfinte, închinate credinţei străbune, unde zac oseminte de măreţi voievozi? Se va mai schimba lumea noastră românească? Va mai vrea Dumnezeu să o reîntoarcă la Dânsul? Dumnezeu ştie. Deocamdată, copiii noştri vor merge pe calea noastră cuminte. De ce avem, şcoli româneşti, în care urmează înaltele învăţături ale omenirii? Pentru ca să ni-i lumineze şi să ni-i crească. Din aceste şcoli naţionale, ies pe fiecare an sute şi mii de viitori cetăţeni luminaţi, toţi liberi-cugetători, plini de dispreţ pentru vechea rătăcită credinţă creştină, astăzi demodată, ridiculizată, scuipată! Ei au învăţat o religie mai omenească decât cea creştină, o religie care predică nu mila şi îngăduinţa, nu blândeţea şi omenia, o religie aspră care predică omului: Eşti o fiară! Ghiarele tale şi colţii tăi sunt deşteptăciunea şi şiretenia; fii perfid, crud, neîngăduitor cu semenii tăi! Nu te uita o clipă în sus pe cer; aici, în jos, pe pământ, uită-te cu ochii-n patru, ca şi cum ai avea patru picioare; aici pe pământ se ispăşeşte tot pentru tine. Eşti o fiară, fii fiară. Fiarele n-au biserică; fiarele nu se-nchină; fiarele n-au Dumnezeu!

Ce a făcut Avram Iancu?

Avram Iancu a salvat Neamul Românesc într-un moment de maximă primejdie. La 1848 revoluţionarii masoni unguri înglobaseră Transilvania şi lansaseră campania pentru trecerea forţată a tuturor Românilor la maghiarism, după modelul trecerii forţate la greco-catolicism în sec. XVIII. Avram Iancu a condus pe moţii din Apuseni care, fără pregătire militară, au învins armata ultra-pregătită şi foarte bine înarmată a Ungariei în mai multe lupte memorabile. Chiar şi femeile moţilor le-au tras în acei ani câte o bătaie bună "eroicilor militari maghiari" care - după cum o vor face de multe ori - atacau cu puşti şi tunuri satele româneşti întâlnite. Dacă Avram Iancu nu ar fi condus războiul din Apuseni din 1848-1849, Transilvania ar fi fost distrusă, fiind înglobată Ungariei iar Românii de aici, ca şi cei din Banat, Crişana şi Maramureş, maghiarizaţi. În locul Imperiului Habsburgic, urmat apoi de cel austro-ungar, am fi avut o Ungrie şovinistă până la extremul extremului, întinsă de la Marea Adriatică la Carpaţi. Între aceasta şi Rusia - pentru a nu mai vorbi de duşmanii din sud - Muntenia şi Moldova nu ar mai fi avut nici un viitor. Nici Românii. Nici România.

Friday, November 24, 2006

Toamna tirzie

Voi nu puteti inca intelege ca peste 5 ani daca nu va treziti acum veti fi sclavii americanilor, toata lumea va fi impotriva lor dar nimeni nu va avea puterea sa riposteze in vreun fel! Degeaba va luptati intre voi cu interese marunte, vezi global ce se intimpla! Peste 20 de ani vor fi 8 bilioane care vor trebui sa manince si sa bea cel putin apa pe acest pamint, asa ca nu va fi liniste iar ce e mai important, va fi nevoie de o forta care sa conduca si sa ne asigure linistea noua celor de aici, noua celor civilizati. Restul lumii este doar un cacat neinsemnat, just workers. Peste 5 ani cind resuresele nu vor mai ajunge la populatia flaminda, oamenii vor fi la fel de violenti si imprevizibili cum au fost de fiecare data cind au trecut prin crize. Dar de data aceasta sistemul represiv este atit de bine organizat si dotat ca lupta nu va fi nici pe departe egala. Raportul de forte nici nu se poate compara! Vezi asa numitele razboaie ale opiumului, doar o referita ca stiu ca nu ai timp de citit. Nu mai este ca in trecut! Deci lasati acesti monstrii sa se organizeze, sa prinda putere, care poate sa treaca de partea lor: la lins (asa cum se intimpla peste tot ca de lingai nu ducem lipsa !) ca ei vor fi cei ce miine vor mentine "linistea" pentru noua lume. Vezi vestitele oaze de fericire din Asia Indonezia, Malezia, sa nu mai spun de China si India cu “marile” lor cresteri economice. Ce mai, un paradis !!! In viziunea occidentului !!!
Eu nu pot sa am speranta ca vei intelege ceva altfel decit niste cuvinte fara sens, pentru ca asa cum spun de obicei sintem pe nivele informatioanale diferite si e imposibil sa mai gasim o punte de comunicare, mai ales azi prin intermediul tehnologiei de la distanta. Iar ce spuneai tu de negrii pe plantatie este foarte adevarat dar tine cont ca in occident negrii nu mai sint negrii (political incorrect) toti oamenii sint egali multumita libertatii de care ne bucuram in democratie. Daca ai inteles asa si ai fost copil docil, e bine. Dar ce e mai greu sa intelegi este ca ideea asta coboara si albii in rindul negrilor prin urmare toate rasele dispar. In fata banului si intereselor de dominatie imperialista, dispar aceste lucruri minore. Iar noi le acceptam cu seninatate la fel cum acceptam PACEA! Si non-violenta! Adica supunerea! Ceea ce romanii au facut este un exemplu de crasa intoleranta in decursul istoriei. Noi nu am vrut sa acceptam jugul. Dovada ca am luptat pentru pastrarea identitatii, independentei si suverantitatii tarii. Toate acestea palesc azi in noua orindire mondiala. Multumita celor cu educatie “aleasa” in scolile francmasoneriei. A copiilor nostrii de care nu avem timp sa ne uitam in cartile lor sa vedem despre ce invata ei la scoala. Prin urmare toti se vor bucura impreuna de libertatea care o au de a fi sclavii nostrii! Canada si locurile pe unde muncim noi este o dovada de simbioza a raselor de pe planeta in beneficiul unei caste din ce n ce mai restrinse de indivizi superiori. Fara drept de a avea o zi libera pentru rezolvarea de probleme personale, fara beneficii, in multe cazuri doar cu contract atita timp cit are nevoie pe urma sut in cur in strada, fara pensie (cazul meu) fara cele mai elementare drepturi ale unui muncitor asa cum era el definit in trecut. Sint atit de multi care astepta la Poarta, ca nici macar nu iti trece prin gand sa indraznesti sa spui ca ai o problema. Daca ai probleme atunci esti un om cu probleme iar noua aici nu ne trebuie probleme! Trebuie sa te intreci pe tine insuti ca daca nu esti zelos enough one day nu vei mai fi in clasa privilegiata a sclavilor ci vei fi in strada muritor de foame impreuna cu copii tai. Dar strada asa cum noi o cunosteam e o notiune veche, strada va trebui sa reflecte o imagine curata si civilizata astfel ca cei care sint supusi si zelosi sa nu se simta stinjeniti cind vad pe fostii lor colegii cersind mila. Asa ca tot spre binele lor vor fi luati si li se va da o ultima sansa de reabilitare: vinzarea copiilor pentru cuplurile same-sex, donatori de organe cei sanatosi sau eutanasia pentru cei cea mai au demnitate (deja sint clinici particulare care te “ajuta”, binenteles contra cost). Nu e deloc un scenariu orwellian sau imaginatia bolnava a unui immigrant neadaptat la civilizata lume a vestului. Este vitorul nostru luminos, mai precis al vostru cei din tarile in curs de dezvoltare (a prostiei si supunerii fata de imperiu). Si inca multe altele science-fiction asa cum le numesc cei ce cred ca cineva investeste bani doar de dragul ca idiotii sa se distreze. Nu! Acesti oameni investesc bani in speranta ca macar asa poate lumea asta idioata se va trezi si va lasa drogurile si alcoolul deoparte si va vedea incotro se indreapta. Hai ca am scris destul pentru o simpla intrebare "ce faci?"
Fac mai multe si as putea sa vorbesc o saptamina ... in aceaisi speranta ca poate te vei intreba "de ce?" atita timp cit mai ai dreptul fundamental sa intrebi. Daca vrei lupta si tu pentru dreptul ca si copilul tau miine sa puna aceasta intrebare fara frica.

Monday, February 06, 2006

Când tinerii sunt păcăliţi de satanism

11.09.2001, Roma (ZENIT)

"Tineretul şi Esoterismul", un best-seller despre satanism şi impactul lui asupra tinerilor, este scrisă de un jurnalist în încercarea de a aduce o clarificare în acest domeniu. Lucrarea, care de patru luni este pe primul loc ca vânzare în librăriile catolice italiene, este publicată de Surorile Pauline. Săptămâna aceasta cartea a apărut şi în Portugalia. În curând va fi tradusă pentru a fi publicată în Spania, şi în câteva luni şi în Polonia.

Cartea se concentrează asupra aspectelor care privesc în special pe tineri, adesea neînţeleşi de adulţi. Este zidul pe care scriitorul şi jurnalistul Carlo Climati doreşte să îl dărâme. Esoterismul în rândul tinerilor este un fenomel mondial, arată un articol din 28 august din publicaţia londoneză The Times, în care este subliniată proliferarea siturilor satanice de pe Internet. În Marea Britanie doar, există peste 1.000 de secte sau culte satanice sau mişcări spiritiste, se mai spune în articol.

În acest interviu, Climati explică de ce tinerii sunt atraşi de ocultism.

- Despre ce este lucrarea "Tineretul şi Esoterismul"?
- Este o anchetă asupra tendinţelor esoterice ale noilor generaţii. Începe cu patru interviuri cu tineri care au reuşit să scape din capcana esoterismului, spiritismului, magiei şi satanismului. În continuare sunt analizate aspecte curente: rockul satanic, discotecile, secretele esoterice ale tatuajelor şi body piercing-ului, New Age-ul, lumea Internetului, spectacolele de televiziune cu magicieni, serialele cu conţinut esoteric, jocurile, desenele animate japoneze, etc. Există chiar un mic dicţionar de termeni esoterici şi o bibliografie bogată.

- Credeţi că interesul băieţilor şi fetelor relativ la estorism a crescut în ultimii ani?
- Da. Anul trecut, în Chiavenna, Italia, trei tinere fete au ucis o călugăriţă înjunghiind-o de 19 ori ca un fel de "jertfă" adus răului. Simboluri demonice şi fraze din rockul satanic se găsesc peste tot în jurnalele lor.

Interesul tineretului în esoterism, satanism şi spiritism a crescut foarte mult. Astăzi, horoscopurile, amuletele, cărţile de tarot şi şedinţele spiritiste sunt principalele moduri prin care tinerii devin victime ale bombardamentului esoteric, dus printr-o mare diversitate de mijloace: de la muzică, televiziune, jocuri, la cinematografe şi discoteci.

- Cum are loc acest "bombardament"?
- Este un bombardament care îşi găseşte un teren fertil în vieţile a multor tineri, adesea caracterizaţi de o profundă singurătate, situaţii familiale dificile şi nesiguranţă asupra viitorului. Interesul în esoterism, propus ca soluţie imediată la problemele de zi cu zi, pot provoca un dezastru pentru minţile băieţilor şi fetelor. Poate contribui la crearea unei generaţii de "noi sclavi", închişi în chiar comportamentul lor.

Horoscopurile, magia, şedinţele spiritiste şi rockul satanic aduc milioane de dolari. Este o afacere care îi duce pe unii la îmbogăţire pe seama tineretului, atrăgându-i în astfel de "capcane".

- Cum se răspândeşte virusul esoterismului? Care este cauza epidemiei esoterice care a infestat tinerele generaţii?
- Totul vine dintr-o mare greşeală. Tinerii cred că esoterismul este într-un anumit sens fascinant, plăcut. Ei cred că în ocultism îşi pot găsi un aliat în lupta cu propriile probleme. Astfel ajung să recurgă la practici magice, la spiritism şi satanism, fără să îşi dea seama că se joacă cu focul.

În ultimii ani, tinerii au trăit o experienţă de spălare a creierului, care le-a risipit teama de lumea ocultă. Implicarea în mediile esoterice este ceva riscant. A participa la şedinţe spiritiste sau la ritualuri satanice înseamnă a deschide uşa răului. La început pare un joc, dar nu se ştie unde se termină.

- Cum poate un tânăr să intre în contact cu lumea satanismului, spiritismului şi esoterismului?
- Există mai multe punţi care facilitează acest drum. Fără îndoială, cea mai eficientă punte este muzica rock, inspirată din ocultism; în ultimii ani ea a devenit o industrie foarte profitabilă. Începând cu admiraţia pentru un cântăreţ de rock satanic, tânărul intră pas cu pas în lumea satanică.

- Care sunt aceşti paşi?
- Mai întâi tânărul este fascinat de un cântăreţ satanic. Apoi simte nevoia de a şti mai mult. Pasul al doilea este cunoaşterea textelor cântecelor, şi în concecinţă intrarea în contact cu o filosofie a transgresiunii. Al treilea pas este cumpărarea de către tânăr a revistelor care scriu despre cântăreţul lor preferat. Mai târziu ajung să cumpere şi reviste rock, unde nu se vorbeşte doar despre muzică ci şi despre satanism şi esoterism. Adesea este dată adresa unei secte satanice sau o pagină web a cântăreţului, unde se găsesc informaţii despre ocultism.

Astfel, pentru a cunoaşte mai mult, se trece la al patrulea pas: căutarea pe Internet. Curiozitatea devine interes pentru paginile şi forumurile despre secte. Ultimul pas este contactul direct al tânărului cu secta, prin e-mail.

Monday, January 23, 2006

ADEVĂRATUL EMINESCU

Active Information Media

Motto: “Suntem zăpăciţi, nu mai ştim ce voim, ce să facem, ce să primim, ce să respingem, în cine să ne încredem; nu ne mai înţelegem şi nu ne mai auzim unii pe alţii: ne trebuie o idee care să ne limpezească toate capetele şi care să ne împreune pe toti la lucru (…) De aceea alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiasca ca oamenii cei mai bogaţi; ei nu ştiu nimic şi vor să vă înveţe copiii şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi vor să va economisească pe voi toţi.” (Mihai Eminescu)

PE 15 IANUARIE se sărbătoreşte şi acum cu aceleaşi declaraţii pompoase ziua de naştere a “Marelui Poet Naţional”, ajuns atât de faimos încât prea puţini îi mai cunosc astăzi opera. Incontestabil Mihai Eminescu a fost un vizionar, un om inteligent ce a depăşit cu mult gândirea epocii în care a trăit. Un om dotat cu talent scriitoricesc, un condei “periculos” pentru ignoranţi şi mincinoşi pentru că deţinea mijloacele de a-si propaga ideile şi a transmite mesajul de trezire naţională.

După ce Eminescu a fost redus la tăcere de aceleaşi forţe din umbră care manipulează şi astăzi frâiele politice ale lumii, opera sa a fost trunchiată şi “omorâtă” cu bună ştiinţă ca şi autorul ei. Considerăm “cazul Eminescu” unul dintre cele mai cutremurătoare exemple de manipulare prin intermediul mass-media şi al unor “experţi” istorici şi critici. Imaginea lui a fost cosmetizată atât în epocă cât şi pentru posteritate, opera trunchiată corespunzător şi mesajul alterat. De ce îl iubim pe Eminescu şi considerăm necesară reconsiderarea operei, vieţii, mesajului şi imaginii lui? Pentru că el a iubit extraordinar de mult România şi poporul român. Patriotismul a fost poate cea mai definitorie calitate a lui Eminescu. El a militat pentru trezirea şi emanciparea românilor şi de aceea a avut atât de mult de suferit. în epocă, el a fost acuzat de nebunie şi internat cu forţa pentru că ideile lui erau “periculoase”. Pentru posteritate, el a fost prezentat apoi doar ca un poet romantic.

Continuare »

Saturday, January 21, 2006

UNDE NI SUNT?

Paul Goma, Paris, 16 ianuarie 2005

Site-ul Paul Goma: http://paulgoma.free.fr/index.html

"In 12 noiembrie 2004, la Bucuresti, s-a anuntat :
“Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului în România“ – sub supravegherea ambasadorilor SUA si Israelului în România - a tras concluzia prin glasului lui Elie Wiesel:

“Holocaustul în România a fost posibil ca urmare a antisemitismului cu radacini adânci în istoria politica si culturala a tarii”[..]

Privesc lista celor din “Comisie”: nu-l vad pe Oisteanu - unde e Oisteanu, membru eminent al clanului criminal Rautu?; nici pe Andrei Cornea - unde-i Andrei Cornea cu tot cu parintele sau Paul Cornea?; nici pe tovarasu’ Tesu de la “Munca” dimpreuna cu al sau carnetel-negru în care îi lista pe dusmanii poporului - au oare de ce? Sa fi fost înlocuiti în ultimul moment de doi-trei goi figuranti-activi (ca toti proaspetii convertiti, mai catolici decât Rabinul-General) - ca Pippidi, M.D. Gheorghiu, Totok?
Dar unde-i D. C. Giurescu? - sa fi lins el pe degeaba ceea ce a lins? Dar Gabriel Andreescu? Dar Dan Pavel? Dar Laszlo Alexandru, dar Pecican? Dar Buzura, Doctorul Honoris Causa de la Ierusalim, rasplatit pentru isprava înalt culturala de a fi trimis la topit un volum de documente care probau si responsabilitatea evreilor? Dar Breban, dar Tepeneag - cu stindardul lor pe care scrie, citet: “Ed. Reichman”? Dar Marta Petreu cu I. Vartic, învataceii tovarasului Ion Ianosi?"[..]
Text integral