Istorie evreiasca la Calafat

La Calafat, pe meleaguri incarcate de istorie - o datorie a inimii Conf. dr. Corneliu Sabetay - descendent al uneia dintre cele mai vechi familii evreiesti din oras - este, de patru ani, presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova. "Am acceptat aceasta onoare - ne-a spus domnia sa - nu din dorinta de a avea inca o functie sau un salariu. Am primit o datorie fata de stramosii mei, fata de tatal meu, care a fost si el presedinte al Comunitatii Sefarde din Craiova, din respect pentru munca depusa aici de Iancu Zimel, cel ce si-a consacrat 45 de ani conducerii acestei obsti, din credinta ca trebuie sa avem relatii bune cu toti cei care cred in Dumnezeu si alaturi de care am trait de-a lungul veacurilor si traim si azi". Corneliu Sabetay s-a nascut la 1 aprilie 1944. la fel ca tatal, fratele si, mai apoi fiul sau, a absolvit Liceul "Fratii Buzesti", cu media maxima in fiecare clasa, a luat licenta in medicina la Timisoara si, dupa stagii la Plenita si Bucuresti, a venit, prin concurs, in 1975, la Spitalul nr. 1 din Craiova, unde a efectuat pana acum 25000 de operatii de chirurgie pediatrica. In 1978, a devenit si cadru didactic universitar, azi avand gradul de conferentiar. Intre 1992 si 1996, a fost consilier municipal, iar din 1996, este consilier judetean. Din 1997, este membru al Societatilor de Chirurgie Pediatrica din Franta si Grecia. Calatorind pe meleagurile Olteniei, am poposit la Calafat, oras-port cu mari traditii istorice si economice din sudul judetului Dolj, situat pe malul stang al Dunarii, si care, astazi, priveste cu incredere spre viitor, in asteptarea constructiei podului, care va face legatura dintre Europa Centrala si sud-estul continentului. Am fost la Calafat, solicitati de primarul orasului, ing. Traistaru, si de Consiliul Municipal, in frunte cu distinsul director al Spitalului, dr. chirurg Stelica Voinea, si carora le multumim pentru amabilitatea de care au dat dovada si de faptul ca ne-au semnalat existenta unor vestigii ale unei vechi comunitati evreiesti, care a existat si in acest spatiu romanesc. Impreuna cu dansii si cu multi alti prieteni din oras (ne luam libertatea de a-i numi astfel), am pornit pe urmele trecutului acestei vechi comunitati. "Oriunde se asaza zece familii de evrei - spunea candva profesorul M. Staureanu -, prima lor grija este de a-si cladi o scoala, o sinagoga si de a cauta un loc pentru casa eterna". In Calafat au existat toate aceste institutii. Intr-o lucrare monografica despre Calafat, scrisa de un fost primar al urbei, I. S. Dragulescud, este mentionat faptul ca, in 1897, a fost ridicata o sinagoga slujita de un rabin si un ceaus. Constructia acestei sinagogi a costat 16000 lei, suma provenita din donatiile comunitatii israelite locale. Despre existenta scolii israelite aflam din traditia orala. Constantin Resteanu, avand venerabila varsta de 91 de ani, coleg la scoala romaneasca cu fii de negustori evrei, isi aminteste ca acestia urmau, in paralel, cursurile scolii israelite situata pe B-dul Tudor Vladimirescu, in curtea scolii aflandu-se si sinagoga. Dupa alte surse, o casa de cult evreiesc se afla construita pe strada Jiului. Despre caracterul si atitudinea morala a acestor negustori aflam tot din traditia orala. Croitorul Mateescu St. Aur isi aminteste cu nostalgie de vremurile cand lucra pentru negustorii evrei: "... evreii erau cinstiti, nu-mi amintesc sa fi fost implicati in procese. Daca intrai la ei in pravalie in zilele de luni, cand faceau 'saftea', plecai cu cele trebuincioase la un pret redus sau pe datorie". Mai aflam ca Solomon, cerealistul, a adus la Calafat 30 de perechi de boi pe care i-a dat taranilor pe datorie. Evreii se indeletniceau cu comertul cu cereale, cu manufactura, erau ceasornicari, bijutieri. Femeile evreice erau casnice. Cat priveste portul - se imbracau decent, nu se deosebeau de ceilalti. La recensamantul din 1918, gasim urmatoarele nume de origine evreiasca: Iacob Elias (2), Emmanuel Magder (3), Iancu Moise (4), Ona Calef (2), Rubi Jarchy (4), F. Pincas (1). La recensamantul din 1930, s-a constatat o crestere a comunitatii, care ajunsese la 56 de persoane. Iata cateva nume care s-au tiparit in memoria locala: Rubi si Sandu Jarchy - manufacturieri; Jani - cerealist; Solomon - cerealist; Avram Simon - negustor; Moscu Lewi - negustor, avea si proprietati (casa in care a locuit se afla si astazi pe B-dul Tudor Vladimirescu). Existau de asemenea, case de cereale reprezentate de evrei: Casa "Draichus-Zeiner", Casa "Dulman-Blanck". Alte nume de care isi amintesc octogenarii din Calafat: Marcel Calef, Adolf Klein, Yahnick, Alagem Elias, familia Halm, fratii Bernardt. In memoria locului s-a pastrat si denumirea de "Dealul Ovreiului", astazi o ridicatura de pamant aflata la intrarea in Calafat dinspre Ciupercenii Vechi. Dovada cea mai edificatoare a existentei unei comunitati evreiesti la Calafat ne-o ofera monumentele funerare din cimitir. De cateva secole, isi odihnesc osemintele in cimitirul evreiesc oameni care au trecut in eternitate ca eroi, ca personalitati reprezentative ale Calafatului sau ca oameni simpli care vin din istorie, care au avut o identitate, numele de pe pietrele monumentale dezvaluindu-ne, in buna masura, originea lor sefarda. Datorita trecerii timpului, din cele circa 60 de monumente, o mare parte au fost deteriorate, ele necesitand lucrari de restaurare, pentru care am solicitat ajutorul Primariei orasului Calafat. Cu ocazia "Zilelor Europene ale Culturii Iudaice" (2000), organizate de catre F.C.E.R., in cadrul Muzeului de Istorie a Evreilor, din Bucuresti, s-au adus dovezi, sustinute prin documente de arhiva, despre rolul benefic al comunitatilor evreiesti pentru poporul roman; cele prezentate de noi inscriindu-se ca o pagina de istorie comuna ce configureaza un colt al unui judet - judetul Dolj. Conf. dr. Corneliu Sabetay, presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova Lucica Anghel, studenta anul IV, Universitatea din Craiova, Facultatea Filosofie-Istorie-Geografie