de pãrintele Ghimnazie Pustnicul
"În spatele sistemului perfect al cartii de credit, al codului de bare, realizat prin computer, se ascunde o dictatura universala, se ascunde sclavia, robia fata de antihrist" (cuviosul Paisie Athonitul)
Studiu introductiv
Intentia noastra nu este aceea de a "agita spiritele" sau de a baga frica în credinciosi, ci de a informa pe toti cei doritori de mîntuire despre planurile oculte si satanice puse la cale împotriva crestinilor. Daca ele creeaza lumii în care traim o imagine de apocalips nu este vina noastra. Realitatea trebuie sa o privim si sa o primim asa cum este. Lasam pe fiecare sa traga concluziile cu privire la vremurile pe care le traim. De asemenea trebuie sa observam ca o seama de organizatii internationale de factura politica, economica, stiintifica, culturala, religioasa sau oculta militeaza pentru o noua ordine mondiala si pentru instituirea unui guvern mondial care, chiar daca nu va fi adus de la început de Antihrist, anunta vremurile cele de pe urma ale lumii. Ce este, oare, noua era la care lucreaza cu sîrg Francmasoneria si Sionismul mondial, daca nu sfîrsitul lumii acesteia crestine?
Nu este vorba de o noua era si o noua ordine într-un stat sau altul, ci de o noua era la scara planetara si de o Noua Ordine Mondiala.
Noi, crestinii de astazi, nu trebuie sa ne temem ca sfîrsitul este aproape si ca s-ar putea sa-l apucam. Cu o moarte toti sîntem datori, iar la judecata, mai devreme sau mai tîrziu, tot vom ajunge. Se teme de moarte cine nu nadajduieste în înviere, iar de judecata se teme cel care este necinstit cu sine, cu semenii si cu Dumnezeu. Asa cum primavara se cunoaste ca este aproape cînd vedem copacii ca înfrunzesc, tot asa putem cunoaste ca sfîrsitul este aproape cînd vom vedea împlinindu-se "semnele vremurilor", despre care aminteste Domnul nostru Iisus Hristos.
Totusi apropierea sfîrsitului lumii presupune niste pregatiri speciale, avînd în vedere ispitele si greutatile nemai-întîlnite care vor veni peste crestini. În aceste vremuri trebuie sa ne întarim în credinta ca sa putem rabda toate prigonirile si muncile care vor veni asupra noastra de la slugile lui Antihrist. A crede în Hristos înseamna a-l respinge pe Antihrist si a refuza toate cursele lui. Oricît de mari ar fi muncile si chinurile la care vom fi supusi, noi sa nu ne închinam lui si nici sa-i primim semnul de 666, care înseamna lepadarea de credinta.
Drept slavitori crestini, preferati de zeci de mii de ori moartea fizica în locul celei sufletesti, care se înfaptuieste prin semnarea cererii la primirea noului buletin de la autoritati.
Putina psihologie...
Nimic rau într-un buletin mai simplu, mai elegant, mai practic pentru omul zilelor noastre, în plina era "tehnocrata" - vor zice foarte multi, fie ei muncitori, intelectuali, tarani, studenti, oameni politici, preoti, arhierei, pastori. Cei mai multi vor spune ca problema buletinelor nu-i priveste direct. Aceasta-i prima lor greseala: ignoranta. Nici unul dintre ei nu se simte jignit, lezat în drepturile sale într-o societate care se declara pe sine "democratica", ca nu a fost consultat în aceasta problema!
Omul de rînd - si întelegem aici pe toti aceia care nu sînt initiati în tainele istoriei, fie ei muncitori, tarani, intelectuali, oameni politici sau clerici -, desi voteaza pentru democratie si libertate nu poate depasi starea de sclav al unei minoritati. Sclavi au existat dintotdeauna. Este o constatare ce se poate verifica!
Majoritatea oamenilor sînt robi, fie altor oameni, fie patimilor, fie Satanei caruia i s-au vîndut. Au existat sclavi în antichitate, au existat si în era crestina, exista si astazi, si vor exista pîna la sfîrsitul acestei lumi. Acceptarea subordonarii este o atitudine înscrisa genetic în fiinta noastra, pe lînga aceea a demnitatii umane. Si toti oamenii au aceasta gena activata.
În antichitate o minoritate uzînd de forta a reusit sa se impuna asupra maselor si sa le subjuge pîna acolo încît sclavii ajunsesera sa fie scosi din categoria umana. Caci în ei gena demnitatii umane fusese total dezactivata.
A venit crestinismul si a schimbat fata lumii, cum nu au facut-o si nu o vor face alte religii. Crestinismul a spiritualizat relatiile dintre oameni, arâtînd ca toti oamenii sînt frati între ei cu aceleasi drepturi si datorii unii fata de altii si împreuna "robi ai Domnului". Dumnezeu este Stapînul. Prin crestinism se restaureaza demnitatea umana în toti oamenii care vor urma lui Hristos. Astfel toti crestinii care se supun poruncilor lui Dumnezeu, lasate în Noul Testament si pastrate de Traditia Bisericii, lucreaza la înfaptuirea acestui plan de restaurare a demnitatii umane în lume pîna la sfîrsitul veacurilor. Au existat si exista oameni care au refuzat sa-l recunoasca pe Dumnezeu ca Stapîn al tuturor, încercînd în acelasi timp sa se declare ei stapîni peste unele mase de oameni, cu ajutorul fortei raului. Acestia sînt cei care lupta cu Dumnezeu, care au luat chipul diavolului, sînt antihristii, ateii. Au trecut aproape 2000 de ani de crestinism si lumea e plina de suferinta! Nu crestinismul este de vina! Vina o poarta toti aceia care urmînd sfatul Satanei au încercat si încearca sa se faca ei stâpîni peste oameni în locul lui Dumnezeu. Libertatea cu care i-a înzestrat Dumnezeu au folosit-o pentru a se rascula împotriva Acestuia. Acesta este izvorul raului din lume, nesupunerea omului fata de poruncile lui Dumnezeu.
Omule! daca vrei sa-ti fie tie bine (daca vrei sa te mîntuiesti) supune-te lui Dumnezeu. Supune-te poruncilor lui Dumnezeu.
Tu nu poti depasi starea de sclav! Alege! Alege sa fii robul lui Dumnezeu sau robul Satanei si al oamenilor!
Deschide ochii si priveste în jur. Ti se vorbeste de libertate si democratie. Si ce vezi? Vezi cum legile firesti dupa care omenirea s-a condus veacuri de-a rîndul - Legea lui Dumnezeu -, este schimbata în numele libertatii. În numele libertati, o minoritate oculta încearca sa ne convinga ca Legea lui Dumnezeu nu este dreapta. Si ce zic ei?
Dumnezeu a zis: "Eu sînt Cel ce sînt", ei zic: "Fii tot ce poti fi! Tu esti dumnezeu".
Dumnezeu a zis: "Eu sînt Dumnezeul tau sa nu ai alti dumnezei afara de Mine", ei zic: "Închina-te la orice dumnezeu, dar descopera pe dumnezeul din tine".
Dumnezeu a zis: "Sa nu ucizi", ei zic: "Nu exista ucidere, ci doar legitima aparare". Dumnezeu a zis: "Sa nu furi", ei zic: "Nu fura, ci negociaza".
Dumnezeu a zis: "Sa nu curvesti", ei zic: "Curvia este religia noastra. Poti sa curvesti cum vrei si cu cine vrei, prin ea ajungi la dumnezeul nostru". Ce înseamna aceasta? Înseamna sa urmam lui Lucifer care a vrut sa se faca pe sine dumnezeu. Sa credem, adica, ca noi putem depasi conditia de robi, ca mai apoi sa ne razvratim împotriva lui Dumnezeu, cu gîndul de a deveni stapîni pe noi însine. Dar acest lucru nu se poate. Putem respinge darurile lui Dumnezeu ce decurg din supunerea fata de poruncile Lui, dar sa-i luam locul nu putem. Nici Lucifer nu a putut. Cînd a gîndit sa-si puna scaunul mai sus decît a lui Dumnezeu, a si cazut în prapastia iadului, devenind din înger al luminii, înger al întunericului si al groazei. Diavolul de mii de ani încearca a-i însela pe oameni ca sa-l proclame Dumnezeu.
De sute de ani organizatii oculte, secrete, vîndute Satanei pun la cale o razvratire împotriva lui Dumnezeu în care sa fie atrasa omenirea întreaga. Aceasta minoritate oculta odata cu ridicarea omului împotriva lui Dumnzeu activeaza si gena supunerii neconditionate fata de o autoritate. De-a lungul timpului dictaturile nu au reprezentat altceva decît niste experiente de activare a genei supunerii neconditionate. La început s-a uzat de practici magice, de vrajitorie, alchimie, astrologie s.a., cu timpul, însa, s-au folosit din plin toate cercetarile si descoperirile stiintifice, care, în treacat fie spus sînt rodul geniului faustic.
Acum pe lînga vechile metode de manipulare ale maselor se utilizeaza si parapsihologia, care nu este altceva decît ridicarea la rang de stiinta a vechilor practici magice.
Atît de intensa este aceasta manipulare, începuta înca de la nasterea omului, încît noi fara sa ne dam seama devenim sclavii acelei minoritati care conduce din umbra.
Sclavia ajunge sa devina parte integranta din viata noastra, începem sa nu ne simtim bine decît daca sîntem sclavi. De multe ori s-a afirmat dupa revolutia din decembrie 1989 ca nu stim ce sa facem cu libertatea noastra. Acest lucru se descopera ca o dovada a celor afirmate mai sus. Ni s-a inhibat, prin mijloace oculte, magice si parapsihologice gena gîndirii, actiunile noastre scazînd spre limita reflexelor conditionate. Se lucreaza consecvent la îndobitocirea omenirii. Nimic exagerat! Cititi Protocoalele înteleptilor Sionului si va veti convinge! Priviti la sclavii care ne conduc tara! Ei se numesc politicieni. I-am ales ca sa ne reprezinte interesele si ei s-au vîndut altora. Mirajul banului, pe de o parte, si frica de a pierde micul privilegiu ce le-a fost facut, pe de alta parte, îi face sa se poarte ca niste sclavi, care nu au nici un Dumnezeu. Daca totusi insista ca sînt crestini, atunci sînt niste dedublati, atei în societate, credinciosi doar în mintea lor. Dar nu conteaza ce ai în minte, ci ceea ce faci în raport cu semenii.
Cum altfel pot fi calificati cei care în Parlament iau hotarîri anticrestine, ca de pilda: legea pentru liberalizarea avortului, libertatea acordata asa-ziselor minoritati sexuale (homosexuali si lesbiene), acceptarea buletinelor electronice cu semnul 666, a cartilor de credit VISA, tolerarea prozelitismului sectar si a organizatiilor satanice, a pornografiei în cinematografe, teatre, presa, a spectacolelor indecente (tip concursuri de frumusete s.a.), a continuarii educatiei materialiste atee în scoli s.a.?
Toate dau pe fata sclavul din om. Liber cu adevarat este doar cel care are curajul sa marturiseasca adevarul chiar cu pretul de a fi socotit nebun sau chiar cu pretul vietii. "Veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi", spune Mîntuitorul. Ce crestini sînt aceia care se supun ordinelor masonice si sionismului international? Nu sînt crestini; ei sînt sclavii slugilor lui Antihrist...
Putina istorie...
Totul a început cu multe veacuri înainte... De aceea ca sa putem întelege evenimentele la care sîntem martori, la acest sfîrsit de mileniu, lasînd la o parte orice idee preconceputa si orice orgoliu de atoate-stiutori, sa ne întoarcem în timp pentru a descoperi radacinile ce au odraslit conceptul de nou noua ordine mondial mondiala. De mii de ani Satana încearca sa-i însele pe oameni ca acestia sa-l proclame dumnezeu. Noi ne vom îndrepta privirile spre începuturile erei crestine.
Dupa întruparea Fiului lui Dumnezeu, Satana se lupta mereu sa distruga Biserica întemeiata de Acesta. Razvratirea lui Satan împotriva lui Dumnezeu se materializeaza prin lupta pe care Satana o da Bisericii lui Hristos, adica prin lupta împotriva crestinilor. Crestinii au fost si sînt victimele acestei violente Satanice. La început, în primele veacuri, crestinii, au avut de urcat muntele suferintei pricinuit de persecutiile împaratilor pagîni, apoi dupa cîstigarea libertatii la începutul secolului al IV-lea au avut de trecut prin prin padurea cu fiare salbatice, plina de eretici si erezii, care pîndeau la tot pasul sa sfîsie constiinta curata a crestinului dreptmaritor. Dar nici dupa trecerea acesteia drumul nu s-a sfîrsit. El a dat în mlastina deznadejdii, acolo unde cararea pare a se pierde; este perioada celui de al doilea mileniu al erei crestine. Mai întîi mileniul al doilea debuteaza prin ruperea Bisericii crestine în doua (Biserica Romei la anul 1054 se rupe de trupul Bisericii lui Hristos), ca mai pe urma începînd cu secolul al XVI-lea sa se pulverizeze în mii si mii de secte. Bietul crestin, pus în fata acestui fapt, nu mai stie încotro s-o apuce. Multi cad sub povara deziluziilor, dar multi cu nadejde în biruinta, calauziti de lumina lui Hristos, merg tot înainte înfruntînd orice greutati pînâ cînd vor ajunge la cel mult iubit, Domnul nostru Iisus Hristos.
Ruptura petrecuta la anul 1054 si mai apoi farîmitarea Bisericii Catolice în mai multe grupari religioase nu au fost întîmplatoare. Prin toate aceste actiuni s-a urmarit distrugerea Bisericii lui Hristos. La anul 1054, orgoliul unui cardinal, Humbert, sfîsie Biserica în doua. În secolele XIV-XV prereformatorii Jan Hus, John Wiclif, Savanarola, clatina Biserica Apuseana, iar în secolul al XVI-lea Luther, Zwingli si Calvin produc noi rani în trupul Bisericii.
Toate aceste evenimente au fost provocate de organizatii oculte anticrestine. Trebuie sa stim, de pilda, ca Luther era rosicrucian. Fratiile si ordinul rosicrucienilor, dupa cum consemneaza istoriografia, sau constituit în secolele XVI- XVII, dar existenta unor comunitati de rosicrucieni este atestata înca din anul 1250, desi denumirea se trage abia de la Christianus Rosecreutz (1378-1484). Unul din telurile lor fusese Reforma, iar marii reformatori de mai tîrziu s-au inspirat din ideologia lor. Framîntârile ulterioare a protestantismului, sectarismului diferitelor "biserici libere", a fost de asemenea opera unor francmasoni. Wesley, Chalmers, Zinzendorf au fost francmasoni. O Biserica puternica era greu de distrus printr-o lupta fatisa. De aceea întîi trebuia scindata Biserica cea una prin deformarea unei parti a ei: urma apoi pulverizarea partii reformate, din moluzul rezultat trebuind sa se edifice o noua unitate, mai toleranta, mai democratica, mai deschisa adica mai ecumenica. Secte precum "Stiinta crestina", mormonii, martorii lui Iehova, antroposofii sînt creaturile lojelor francmasonice.
Mai mult decît atît, începând cu Conciliul II Vatican, chiar papii ar fi francmasoni. Masoneria este o organizatie mistica cu scopuri secrete. Primele trei grade reprezinta doar nada si legitimatia umanista a francmasoneriei . Abia gradele superioare, cele care descind din Ordinul Cavalerilor Templieri, devin periculoase. Templul umanist al francmasonilor este "sinagoga lui Satan", este reuniunea ecumenica în rebeliune a creaturilor împotriva Creatorului sub stindardul înselator al fraternitatii, al tolerantei, al umanismului celui fara de Dumnezeu. Cum masoneria de astazi este organizata de evreii sionisti, razboiul dus de ea este îndreptat cu îndîrjire speciala împotriva crestinismului.
"Dogma jidoveasca si spiritul jidovesc, teorie si realizare, totul este îndreptat împotriva Bisericii crestine si împotriva capului ei nevazut, Iisus Hristos", este strigatul de alarma al unui eminent crestin (Em. Barbier). "Evangheliile trebuiesc arse - scrie rabinul Tarphan -, fiindca pagînismul este mai putin periculos pentru credinta evreiasca decît crestinismul". "Razboi de moarte crestinismului" racnea Fr. Viviani. "Trebuie sa extirpam lepra devoranta a crestinismului", tipa Gambeta. "Va veni vremea - cobeste un înversunat mason -, cînd crucile si icoanele vor fi aruncate în foc, potirele si vasele sfinte schimbate în unelte folositoare, bisericile prefacute în sali de concert, de teatru sau de adunari, si cînd n-ar putea sluji unui asemenea scop, în hambare de grîne, si în grajduri de cai".
Cobirea s-a împlinit întocmai cu bolsevismul rusesc si cu revolutia spaniola, amîndoua roade ale francmasoneriei. Un alt ordin secret este si cel al Iluminatilor. A fost întemeiat de iezuitul A.Weishaupt la l mai 1776, ordin care s-a îmbogatit rapid datorita aderarii casei Rothschild. Este una din cele mai puternice organizatii de pe pâmînt care militeaza pentru noua ordine mondiala. Urmasul lui Weishaupt a fost Giuseppe Mazzini, care a elaborat un plan de instituire a dominatiei mondiale prin trei mari razboaie. Planul poate fi gasit la Biblioteca Muzeului Britanic din Londra. Doua razboaie mondiale s-au derulat deja: al treilea va fi declansat în jurul focarelor de beligeranta din Orientul Apropiat, unde s-a instalat inespugnabil fortareata intereselor sionismului politic. Parintii sionismului politic au fost cu totii francmasoni: Moses Hess, Lionel Rothschild, Edmond de Rothschild, Theodor Herzl. Religia celor ce-si spun iluminatii este ritul Palladin, adica închinarea la Lucifer. Iluminatul suprem Albert Pike, a formulat dogma divinitatii lui Lucifer la 4 iunie 1889 în ale sale Instructiuni : "Lucifer, Zeul Luminii, lupta împotriva lui Adonai, Zeul Bibliei; da, Lucifer e Dumnezeu". Acelasi lucru îl marturisesc majoritatea formatiilor rock în cîntecele lor .
Ordinul Templierilor a fost întemeiat în 1118 de Hugo von Payen. Întorcîndu-se din Tara Sfînta în Franta, a devenit aici o importanta forta politica, edificata pe esoterica, pe cunostintele gnostice aduse din Orient, preluate de la initiatii islamici. Dupa ce puterea lor a crescut foarte mult, concurînd structurile statornicite, regele francez si papa le-a zdrobit ordinul, cu neobisnuita violenta, în 1307. Au reusit însa sa penetreze în ramura britanica, respectiv scotiana a francmasoneriei. Gradele Cavalerilor Templieri cuprind Crucea Rosie, Ordinul Maltez-Ioanit, Ordinul Templier. Henry Dunant, întemeietorul Crucii Rosii, a fost francmason de gradul Cavalerilor Templieri. Maltezii si Ioanitii sînt destul de familiari românilor datorita prezentei lor în convoaiele de ajutoare din timpul Revolutiei.
De asemenea, Umanismul si Renasterea din evul mediu sînt rodul organizatiilor oculte, indiferent cum s-ar numi ele. Atît Umanismul cît si Renasterea au efectuat schimbari profunde asupra modului de gîndire al omului acestei perioade. În ce directie! Vom vedea în cele ce urmeaza. Cauzele care au nascut cele doua curente se regasesc, pentru ochiul atent, în hermenismul care a început sa intre în Europa crestina, începînd cu secolul al XII-lea, prin traducerea unor lucrari de filosofie si ocultism din limba araba , în cadrul diasporei evreiesti, printr-un Maimonide, Avicena, Averoe, s.a. Prin filiera araba vechea filosofie antica patrunde în Europa. Putem afirma, de asemenea, ca scolasticii, întemeietorii ei, au fost cei care au pus început explicarii pe cale rationala a stintelor oculte . Scrierile lui Avicena, Averoe, Maimonide influenteaza gîndirea lui Albertus Magnus (1207-1280), care a fost învatatorul lui Toma d'Aquino, prin care filosofia patrunde în teologia Bisericii Catolice. Secolele XIII-XIV sînt caracterizate de activitatea miscarilor pietiste, care manifestau de cele mai multe ori o actiune centrifuga fata de Biserica oficiala. Peste secolul al XV-lea si-a pus amprenta agitatia creata de pre-reformatori: J. Hus, J. Wiclif, Savanarola. care va duce în secolul urmator la izbucnirea Reformei, declansata de Luther.
Cu epoca umanista gnosticismul obtine o mare victorie asupra Bisericii. Stiintele rationale nu erau altceva decît o traducere pe întelesul maselor largi a "adevarurilor" detinute de stiintele oculte.
Renasterea era rezultatul unor forte oculte care puneau început unei reforme universale a lumii. In secolul al XVII-lea deja se discuta si se încerca o reforma universala a lumii. În aceasta erau implicati membrii Ordinului Rosicrucienilor . Continuînd si dezvoltînd sperantele si obiectivele neoalchimismului din Renastere, în primul rînd ideea rascumpararii Naturii, spirite atît de diferite precum Paracelsius, John Dee , Comenius, J. V. Andreae, Fludd sau Newton vedeau în alchimie modelul unei întreprinderi nu mai putin ambitioase, anume desavîrsirea omului printr-o noua metoda de cunoastere. Din perspectiva lor, o asemenea metoda trebuie sa integreze într-un crestinism non-confesional traditia hermetica si stiintele naturale, adica medicina, astronomia si mecanica. Acest tip de "cunoastere" rîvnita si, în parte, elaborata în secolul al XVII-lea, reprezinta ultima încercare înteprinsa în Europa crestina în vederea dobîndirii "stiintei totale" .
Lucrarile de baza în alchimie erau cele ale lui Hermes Trismegistul si "Fama Fraternitatis" socotita de unii istorici a lui Johann Valentin Andreae. Andreae sugera constituirea unei comunitati de savanti, care sa elaboreze o noua metod metoda de educatie educatie, întemeiata pe "filosofia alchimica". Între numerosii admiratori ai reformei învâtâmîntului cerute de "Fama Fraternitatis" se numara si Robert Fludd, membru al Colegiului Regal al Medicilor; el era în acelasi timp si fervent aderent al alchimiei mistice. El sustinea ca este imposibil sa stapînesti filosofia naturala fara un studiu adîncit al stiintelor oculte.
Pîna de curînd nu se banuia rolul lui Newton în aceasta miscare generala, o întreaga renovatio a religiei si culturii europene, prin intermediul unei sinteze îndraznete a traditiilor oculte si a stiintelor naturale. Ca multi alti contemporani ai lor hermeticii si alchimistii filosofi asteptau - unii dintre ei pregateau cu febrilitate -, o reforma generala si radicala a tuturor institutiilor religioase, sociale si culturale. Prima etapa cuprindea învatamîntul.
Autorul lucrarii "Fama Fraternitatis" dezvaluie existenta unei societati secrete a Trandafirului si a Crucii, întemeietorul ei, Christianus Rosecreutz, ar fi stapînit "adevaratele secrete ale medicinii" si pornind de aici, toate stiintele. Autorul micii carti, mai sus amintite, se adresa tuturor savantilor Europei, cerîndu-le sa se asocieze confreriei, ca sa se poata savîrsi reforma sistemului de educatie, altfel spus sa grabeasca procesul de renovatio al lumii occidentale, în mai putin de zece ani, programul propus de misterioasa societate a rosicrucienilor era discutata în cîteva sute de carti si brosuri. Tiparirea cartii "Fama Fraternitatis" a avut loc în anul 1614.
În rîndul umanistilor amintim pe Petrarca (1304-1374), Lorenzo Vallo (1405-1457), Pico della Mirandola (1463- 1494), Marsilio Ficino (1433-1499), care traduce din latina din operele lui Platon si Plotin, Egidio da Viterba (1469- 1532) si Erasmus (1469-1536). Vreme de doua secole, hermetismul a obsedat pe multi teologi si filosofi, credinciosi ori necredinciosi. În secolul al XVI-lea, în Franta, ca si în alte parti din Europa, valoarea exemplara a hermetismului tinea mai ales de universalismul sau religios, susceptibil sa restaureze pacea si armonia.
În concluzie, evolutia gîndirii crestine în evul mediu o putem împarti în doua. Si anume pîna în epoca Renasterii si a doua de la Renastere pîna astazi. Daca pîna la Renastere putem identifica usor sectele de sorginte gnostica, dupa aceasta data gîndirea gnostica penetreaza pe nesimtite în constiintele crestinilor. Un rol important în acest sens l-au avut miscarile pietiste si mistice prin aceea ca au raspîndit în rîndul maselor largi de credinciosi ideile gnostice.
O mare influenta asupra gîndirii europene începînd din secolul al XII-lea a avut-o si opera lui Giacchino da Fiore, personalitate influenta care a avut relatii cu puternicii vremii. A lasat o bogata opera exegetica si profetica alcatuind modelul unei teologii a istoriei împartita în trei epoci. Propovaduia încheierea celei de a doua etape în anul 1260, cînd va începe epoca dominata de Duhul Sfînt. Direct sau indirect, giacchinismul a influentat comunitatile fraticellilor, pe begarzi si beguine si schema sa o gasim si la Arnauld de Villanova si la discipolii acestuia. Mai tîrziu spre sfîrsitul secolului al XVI-lea si începutul secolului al XVII-lea importanta conceptiilor giacchiniste este descoperita de primele generatii de iezuiti. Giacchino a influentat, se pare, si pe Lessing care la rîndul sau a influentat si pe Auguste Comte. La fel si pe Fichte, Hegel, Scheling care erau adepti ai teosofiei.
Ideile gnostice au patruns în rîndul maselor mai ales datorita sectei bogomililor în sud-estul Europei, iar dupa secolul al XII-lea în Apus, prin urmasii acesteia, în special, catharii si albigenzii.
Am vazut pîna aici cum gîndirea crestina a fost penetrata de stiintele oculte si cum s-a pus la cale o conspiratie a savantilor pentru o renovatio a religiei si culturii europene. Dar ce legatura pot avea toate acestea cu francmasoneria de la care am pornit?
Pentru a putea aprofunda aceasta legatura, trebuie sa încercam s-o cunoastem.
Un rol deosebit în formarea francmasoneriei speculative au avut-o Ordinul Templierilor si rosicrucienii. Afluxul rosicrucienilor catre francmasonerie s-a petrecut în Anglia, la sfîrsitul secolului al XVII-lea. Francmasonii au preluat toate idealurile de la rosicrucieni, între care si cel al revolutiei morale universale. De pilda, între anii 1771- 1779 prestigiul francmasoneriei speculative creste atît de vertiginos încît toata nobilimea, toti oamenii de stiinta, toti academicienii, toti oamenii politici din Franta devin masoni. Din anul 1791 masoneria europeana începe edificarea doctrinei sale politice, bazata pe manipularea maselor si aplicarea dura a mijloacelor represive. Aceasta doctrina va fi perfectionata în timpul revolutiilor si terorilor comuniste. Unul din idealurile persistente a fost constituirea Statelor Unite ale Europei. O clipa, masonii au crezut ca Napoleon e menit sa realizeze acest vis, dar s-au înselat. Se va înfiinta Societatea Natiunilor, apoi ONU - Europa, însa, ramînea mereu divizata. Dar la 12 dec. 1990 Parlamentul european a adoptat raportul lui Emilio Colombo asupra "bazelor constitutionale ale Uniunii europene". Astazi mult visatele State Unite ale Europei sînt pe cale de a se naste. Efectele imediate ale adoptarii constitutiei Uniunii sînt: emiterea unei monede europene, care va înlocui monedele nationale si aparitia notiunii de "cetatean european".
Daca masoneria europeana viseaza realizarea Statelor Unite ale Europei, în schimb masoneria universala, care este subordonata sionismului international, viseaza realizarea unei noi ordini mondiale, stabilirea unui conducator mondial într-un guvern mondial.
No comments:
Post a Comment